80-90% dintre femeile însărcinate acuză senzație de greață în prima jumătate a sarcinii și aproape jumătate dintre ele prezintă și vărsături. Mai intense către săptămânile 8-10 de sarcină, aceste neplăceri scad ca frecvență și severitate către săptămânile 14-16; uneori persistă până la 20-22 de săptămâni. Există și cazuri în care perioada toxicozei durează până la câteva luni și chiar toată sarcina.

Deși sunt cunoscute drept „grețuri matinale“, în 80% din cazuri senzația se menține toată ziua. Ele pot fi însoțite de: salivația intensăperceperea exagerată a mirosurilortulburări ale gustuluilabilitate emoțională. Se întâmplă, însă, ca vărsăturile să fie atât de severe încât să ducă la scădere în greutatedeshidrataredeficite nutriționalepierdere de electrolițidezechilibre importante ale metabolismului – disgravidia emetizantă.

În acest caz medicul dvs o să vă recomande o serie de investigații suplimentare, pentru a exclude orice altă influență asupra sarcinii din partea unui organ sau deviere a unei funcții a organismului dvs. Doctorul va exclude alte afecțiuni înainte de a stabili diagnosticul de disgravidie emetizantă. Măsurile terapeutice variază în funcție de gravitatea manifestărilor; de multe ori, în ciuda unui tratament corect, răspunsul este sub așteptări.

Citește și: Reguli simple, dar importante privind securitatea gravidei care urcă la volan

În câteva zile, dacă vărsăturile persistă, se instalează intoleranța gastrică totală: gravida nu se mai poate alimenta, apare astenia, scăderea în greutate, tulburările metabolice (de exemplu, hipoglicemie, acidoză etc.) și electrolitice (hiponatremie, hipopotasemie, hipocloremie), scăderea volumului de sânge circulant cu hemoconcentrație, accelerarea bătăilor inimii, scăderea volumului de urină eliminat prin scăderea perfuziei renale (oligurie).

Asigurarea nutriției și a aportului de lichide pe cale venoasă sunt esențiale în această situație. Pentru a elimina alte cauze posibile, medicul va cere date despre momentul în care apar vărsăturile, dacă pot fi legate de un factor declanșator, și despre severitatea acestora.

Câteva ipoteze au fost studiate de specialiști pentru aflarea cauzei acestei reacții exagerate a organismului la instalarea sarcinii:

  • cauze hormonale: creșterea bruscă sau titrul crescut al hormonului corionic gonadotrop (HCG), creșterea titrului estrogenilor, similitudinea moleculei HCG și a receptorilor pe care acționează cu un hormon stimulant tiroidian și receptorilor lui, creșteri ale titrului tiroxinei libere (hormon tiroidian) cu sau fără manifestări clinice, modificările nivelului serotoninei;
  • cauze psihologice: stresul, depresia, situațiile conflictuale ar putea fi implicate în agravarea simptomelor în disgravidia emetizantă;
  • corelația între hiperemeza din sarcină și infecția cu Helicobacter Pylori – bacteria implicată în aparitța ulcerului peptic;
  • disfuncții gastrointestinale, hepatice,

dar cele mai importante se dovedesc a fi cauzele hormonale și infecția cu Helicobacter.

Complicațiile care pot apărea ulterior:

  • vărsături prelungite, frecvente, care impun spitalizări repetate
  • nutriție parenterală sau pe sonda nazojejunala
  • grade variate de insuficiență renală
  • sindrom Mallory-Weiss: afectarea mucoasei de la joncțiunea stomacului cu esofagul manifestată prin vărsături cu sânge (hematemeză)
  • durere și senzația de arsură în „capul pieptului“
  • mai rar melena (scaune cu sânge digerat)
  • ruptură esofagiană, pneumotorax, pneumomediastin.

Vezi și: 25 de motive fericite, pentru care merită să iubești graviditatea

Vărsăturile persistente din sarcină au fost corelate cu deficitul a două vitamine: lipsa tiaminei (B1) și lipsa vitaminei K.

Tratamentul disgravidiei:

un aport mai scăzut de lipide, compensarea prin carbohidrați

evitarea preparatelor care conțin și fier

un climat bun asigurat de cei din jur sau consiliere specializată

terapii alternative: acupunctură, reflexoterapie, hipnoză

rădăcina de ghimbir (Zingiber officinale) ameliorează simptomatologia, însă nu există studii care să ateste siguranța în sarcină.

SURSA