Comunicarea este lucrul esențial pe care trebuie să-l stabilești cu copilul tău încă din burtică. În procesul de creștere și dezvoltare, comunicarea este cheia unei evoluții amonioase ale copilului, ale psihicului acestuia și ale personalității lui. În ghidarea celui mic prin multitudinea de mesaje cognitive și afective cel mai important este calmul și sinceritatea ta de părinte. Iată ce greșeli ar trebui să eviți!

Etichetările copilului – evită să-l numești într-un anume fel decât numele său. Etichetele negative sunt cele mai periculoase pentru psihicul copilului, mai ales atunci când el începe să perceapă foarte bine cu cine sau ce l-ai asemuit. 

Blamări și acuzații – Chiar dacă te-a supărat foarte tare sau a făcut o boacănă destul de măricică, nu este „cel mai rău copil din lume” sau „capul tuturor relelor din casă”. Nu uitați că aceste acuzații vi s epot întoarce la prima greșeală pe care, involuntar o veți face față de el.

comunicareComenzi – cu siguranță ești încântat atunci când piciul tău începe să te ajute, dar și să te asculte. Nu profita și nu exagera cu acest lucru. Comanda nu este o regulă și nici o rugăminte. Regula este pentru toată familia, iar un mic privilegiu sau ajutpr pentru tine poți să i-l ceri frumos, așa cum ți-ar plăcea și ție să o facă.

Amenințări – nu vei rezolva nimic dacă-i spui că pățește ceva sau e privat de altceva dacă nu face cum îi zici. Motivația trebuie găsită în el, în exemplul părintelui și în plăcerea de a face acel lucru. Deci, totul depinde de felul cum îi ambalezi o rugăminte sau o regulă de urmat.

comunicarePredici de minute în șir sau lecții de morală interminabile – nu te aude! Fii sigur. Oricât de mare ar fi copilul, morala îl sâcâie și nu va reține absolut nimic din ea – din contra, devii dușmanul lui Nr.1.

Victimizare – nici tu în fața lui, nici el față de tine. Victima în familie tinde să devină și victima societății, iar un copil care depășește orice dificultate fără să se plângă de ea va fi un copil călit.

Atenționări – „dacă faci asta, o să fii privat de asta” – nu merge. Copilul va fi oricum tentat să încerce. Cel mai bine e să-i explici care sunt pericolele la care se expune și, dacă aceste nu sunt foarte periculoase, ai putea lăsa lucrurile să mergă de la sine. La modul concret: dacă se va frige o dată, va ști sigur că nu are voie să pună degetul pe cratița de la foc.
comunoicareComparații – copilul tău este unicul, cel mai bun și mai adorat, primul, al doilea, ultimul… oricum este apreciat pentru ceea ce a reușit el. Altfel spus, colegul de grădiniță nu este mai drăguț decât el, mai deștept dacă a luat o notă mai mare sau cu un cadou mai mare dacă spune o poezie mai lungă. Motivația trebuie să reiasă din succesul atins de el, de cunoștințele la care se așteaptă el și nu la un etalon pe care să-l atingă.

Sarcasm – nu faceți haz pe copil și nu-i vorbiți sarcastic. Luarea în derâdere pentru un anume comportament îl poate înhiba foarte mult, iar urmările s-ar putea să nu-ți placă. La fel, ai grijă să nu râzi de anumite comportamente haioase ale lui, dar care sunt foarte benefice.

Preziceri – dacă la o vârstă foarte fragedă a copilului îi vei spune zilnic, lui și tuturor, că el va deveni ecomonist – să știi că ai făcut un mare pas spre ruinarea viitorului său. Alegerile trebuie să fie de partea lui, iar în comunicare, îl poți atenționa despre ce se poate întâmpla, fără să fii foarte sigură că acel lucru neapărat va fi real.

Distribuie articolul: