Aveau 10 ani de căsnicie, erau fericiţi şi se bucurau împreună de fetiţa lor de 9 ani. Bărbatul muncea, nu consuma alcool. Însă, peste ceva vreme, Veronica a descoperit că soţul se eschiva să-i răspundă cum îi mai merg afacerile. Până la un moment dat când, cu 2 ani în urmă, niște străini au intrat în casă: „L-au pus să scrie ca eu să las gaj apartamentul. Eram speriată, am vrut să sun la poliţie, dar n-am putut telefona. El a scris această recipisă. După ce au plecat persoanele, am început să discutăm”, îşi aminteşte Veronica.
În urma discuţiilor, Veronica şi-a dat seama că jocurile de noroc şi pariurile sportive sunt cauza. „Mi-a cerut să-l ajut, am dat o parte din datorii. La început ştiam de o sumă mică de bani, însa apoi a început să-mi sune multă lume. Văzând că sunt în pericol, am mers la avocat ca să mă protejez şi-am solicitat divorţul, partajarea averii şi pensia alimentară copilului”, povesteşte Veronica.

„M-a lovit și râdea ironic”

Din calculele Veronicăi, datoriile ajungeau la peste 35 de mii de euro. „De aici a pornit totul, fiind înconjurată de avocat, sectorul de poliţie şi judecători, a apărut gelozia. Iar din cauza geloziei a început să-mi spună că am făcut totul intenţionat pentru ca să devin liberă”, adaugă Veronica.
Atunci a primit prima lovitură. Pentru că întrebase unde sunt banii. „Am căzut inconştientă. Fetiţa s-a speriat foarte tare şi sora mea a telefonat la poliţie şi la ambulanţă. El însă râdea ironic. În baza acestui caz s-a deschis dosar de urmărire penală pentru furt”, ne destăinuie Veronica.

„De multe ori am vrut sa-l ajut. Însă fetiţa mea asista zilnica la certuri şi bătăi. Dimineaţa înainte ca să plece la şcoală, fetiţa îi spunea: „tăticu, eu vreau să mă duc la şcoală liniştită!” Fetiţa s-a schimbat total. Dacă înainte era deschisă, după aceste certuri s-a închis în sine şi nu vroia să iasă afară cu copiii”, spune femeia.

După divorţ, sub acelaşi acoperiş… 

Când a văzut că lucrurile nu mai pot fi schimbate, Veronica a hotărât să plece de acasă împreună cu fetiţa ei, pentru ca să nu mai fie în acea atmosfera stresantă pentru un copil. Împreună cu fetiţa a fost şi la psiholog pentru un curs de reabilitare. „De 8 luni de când am plecat, ea este un alt copil, plină de viaţă”, povesteşte Veronica.
Oficial sunt divorţaţi de 2 ani, însă chiar şi-acum fostul soţ o agresează verbal în plină stradă. „Cu cele mai murdare cuvinte, mizerie şi calomnie – nu se uita că mă cunoaşte lumea. Am scris de multe ori plângeri la poliţie, dar în afară de amenzi administrative nu i-au dat nimic”, spune Veronica.

După divorţ a fost nevoită să locuiească peste un an împreună cu fostul soţ în același apartament cu o singură odaie. Instanţa de judecată şi Curtea Supremă au hotărât să împartă 50 la 50 cu fostul soţ acelaşi apartament, iar acum Veronica luptă să-și ia partea din locuință. „Îmi doresc să găsim un numitor comun, pentru că dacă aş reveni în apartament, atunci ar continua presiunea şi violenţa din partea lui”, închiei Veronica.

Rezultatele violenței

Experiența Veronicăi au trăit-o destule femei. Fie că este din cauza datoriilor, a băuturii, a geloziei bolnăvicioase sau… fără vreo cauză aparentă, multe din ele au suportat niște traume care le marchează pentru totdeauna, lăsându-le cu o undă de teamă în priviri și cu tresăriri de fiecare dată când aud pe cineva strigând. Și asta, la mult timp după ce s-au sfârșit episoadele violențelor.

De ce este așa? Niște răspunsuri la această întrebare am încercat să desprindem din discuția cu doctorul în psihologie Svetlana Rusnac. Ea spune că impactul este unul multilateral. „Violenţa afectează negativ în plan psihologic şi social. În plan psihologic victima suportă consecinţele stresului traumatic, sub formă de stres post-traumatic, iar în plan de sănătate are probleme începând cu sistemul nervos somatic şi terminând cu cel psihosomatic. În plan social, apar problema de încadrare sau reîncadrare în câmpul muncii, probleme de comunicare, victima se izolează; femeia devine o mamă mai puţin eficientă. Și copiii se izolează, manifestând simptome de anxietate şcoalară”.

Legături bolnăvicioase între victimă și abuzator

Psihologul susţine că durata consecinţelor violenţei în familie este greu de reabilitat pentru o victimă. „Apare o dependenţă de abuzator; copiii care au fost martori tot sunt victime, sunt victime ale abuzului psihologic. Astfel, deoarece copilul este traumatizat în plan psihologic, la vârsta adultă îşi va întemeia un raport de cuplu tot bazat pe violenţă”, adaugă ea.

În ceea ce privește rădăcinile problemei, explicația este una de ordin social tot atât pe cât este și de ordin psihologic. Femeile continuă să tolereze fenomenul violenţei fie pentru că le este frică sau pentru că sunt dependente economic de actualul soţ.

„La bază stă norma veche «Nu se scoate gunoiul din casă» şi o parte (din femei, n.r.) împartăşesc această normă. Mai sunt și rude, naşi, reprezentați ai clerului care spun că familia este un lucru sfânt, trebuie susţinută, ambianţa socială care este luată în consideraţie. Astfel, se formează diverse dependenţe, apar victime care primesc plăcere de la victimizare, găsesc indreptăţiri pentru a nu rupe acest cerc vicios. La fel cum apare și dependenţa de ordin material, economic, paratajerea averii. Acestor persoane le este foarte greu să divorţeze, ani în şir nu pot partaja averea, cota de avere plecând la soţul abuziv. Femeilor le este frică că le vor lua copii”, încheie simplu doctorul în psihologie Svetlana Rusnac.

Totuși, există un mic semnal pozitiv: „Din fericire, tot mai multe victime se adresează la organele de poliţie şi acesta e un indiciu pozitiv”, adaugă psihologul.

Toleranţa generează violenţă

Avocatul Maxim Belinschi, de la Human Rights Embassy, crede că există o problemă la nivel de ţară, pentru că nu există o evidenţă a tuturor persoanelor care au urmat un tratament la vreo instituție de psihiatrie din întreaga republică. Asta, pentru că, spune el, majoritatea persoanelor care-i supun violenţei pe ceilalți membri ai familiei au deficienţe mentale. Avocatul spune că a ajuns la această concluzie în baza unor cazuri de violenţă care au dus la deces.

„O doamnă era căsătorită cu un bărbat care anterior fusese de mai multe ori internat la spitalul de Psihiatrie din Bălţi. La un moment, au intervenit situaţiile de conflict din cauza banilor, a geloziei şi-a neîncrederii. Certurile au dus la aceea că a fost chemată ambulanţa, iar bărbatul a fost transportată pentru o lună la spitalul de psihiatrie din Bălţi. După ce a fost externat, certurile n-au încetat, iar soţia a început să-l ameninţe cu divorţul. Văzând că situaţia e aceeaşi, soţia a plecat să locuiască la o prietenă.

Între timp, soţul a început să-şi adune actele necesare pentru perfectarea şi obţinerea legală a unei arme, ceea ce îi şi reuşeşte. Cei de la spitalul de psihiatrie din Chişinău îi eliberează certificat că el este psihic sănătos.
E o problemă de corupţie. Pentru o cutie de ciocolate se eliberează un document atât de important, fără a cere acte de la medicul de familie şi fără ca să investigheze. Mai mult ca atât, primeşte de la inspectorul de sector şi a poliţiei aviz pozitiv de la locul de trai. În pofida faptului că poliţiştii erau la curent cu faptul că bărbatul e la evidenţă la spitalul de psihiatrie.
După ce obţine toate certificatele şi permisiunile, bărbatul procură arma şi în aceeaşi zi se întâmplă tragedia. Soţul o găseşte pe soţie, şi-o roagă: „hai acasă, dacă nu – va fi mai rău”, soţia îi spune „eu nu merg, nu te mai iubesc, lasă-ma în pace că am pe altcineva”. Prezente la acea ceartă mai erau încă 2 femei, prietena şi sora femeii.

Aparent, el înţelesese că soţia n-o să mai meargă acasă şi decise să plece. Însă în scurt timp, se întoarce înapoi, scoate arma şi trage la întâmplare, nu numai în soţie, dar în toate cele 3 femei. Astfel, o împușcă mortal pe sora soţiei sale, iar pe soţie şi prietena acesteia le răneşte. El, văzând că femeile au căzut la pământ, a crezut că le-a omorât pe toate şi după asta s-a sinucis”, ne povesteşte avocatul Maxim Belinschi.

Cine e de vină?

Acum, avocatul reprezintă în judecată soţul femeii decedate în urma acestui incident. „Se pornise dosar penal de către procuratura Soroca, au investigat cazul şi-au pornit urmărire penală la solicitarea mea. Au identificat că trebuie traşi la răspundere penală cei de la spitalul de Psihiatrie din Chişinău şi colaboratorii de poliţie din Soroca.”

Însă, în buna tradiție a justiției moldovenești, poliţiștii au fost până la urmă pedepsiţi doar disciplinar, iar dosar penal n-a mai fost deschis. În ce privește medicul care a emis certificatul fals, avocatul spune că Procuratura Soroca nu este competentă să ducă un dosar penal împotriva medicilor de la Spitalul de Psihiatrie din Chişinău. „Noi însă nu lăsam aşa, dacă va trebui vom merge şi la CEDO, pentru că aici nu e doar încălcarea art. 13 şi art. 6 a Convenției, dar e şi art.2, dreptul la viaţă a persoanei”, afirmă avocatul Maxim Belinschi.

De la ipostaza de victimă – la cea de agresor

Există însă și cazuri când femeile nu sunt victime, ci agresoare. Povestește iarăși Maxim Belinschi, despre o familie în care soţul era lovit cu sapa, soţia acuzându-l de consum excesiv de vin. „Soţia îi reproşa: „cât mai ai să bei alcool?” Şi cearta s-a transformat în ceva mai agresiv, ea spunându-i „eu te tai, te alung de acasă, dacă nu încetezi să mai consumi alcool”.

Femeia luând cuţitul de bucătărie, a reuşit să-l rănească pe soț. Până la urmă, bărbatul a decedat. A fost pornită o cauză penală pe violenţă domestică, iar femeia riscă de la 7 la 12 ani de închisoare. „Chiar şi aşa, persoana este în libertate şi nu e aplicată nicio măsură preventivă. Nu e exclus ca fiul ei, care munceşte în poliţie, să o acopere pe mama sa. Am ajuns la această concluzie după ce am analizat actul de deces al bărbatului, unde scrie că persoana a decedat de la o înţepătură din întâmplare. Şi-n acest caz violenţa în familie a dus la deces…”, concluzionează Maxim Belinschi.

În loc de încheiere

Potrivit datelor statistice ale Ministerului Afacerilor Interne, pe parcursul ultimelor zece luni ale anului curent, în sfera relaţiilor familiare au fost comise 396 de infracţiuni, dintre care 18 omoruri (art. 145 CP) şi 9 vătămări corporale grave (art. 151 CP), precum şi 369 de alte infracţiuni. O analiză sumară ne arată că soţiile au fost agresate de către soţi în 141 de cazuri, soţii au fost supuşi acţiunilor violente din partea soţiei în 12 cazuri, iar în 69 de cazuri concubina a fost agresată de concubin şi într-un caz concubinul a fost agresiat de către concubină.

Distribuie articolul: