Pe 17 aprilie începe la Chișinău unul dintre cele mai neordinare festivaluri de muzică de la noi din țară. Admiratorii jazz-ului știu deja despre acest eveniment – mai mult decât un festival, care adună nume sonore din domeniu din toată lumea. Cum a venit ideea și ce își propune de fapt evenimentul, am aflat de la Valeriu Culea, fondatorul evenimentului.

De ce un festival de jazz, de ce anume acest gen de muzică?

În primul rând, eu fac muzica care consider că mă reprezintă cel mai bine, în acest gen mă simt în apele mele. Inițial a fost „Jazz’n Chișinău Concept”, dar cu timpul acesta avea și scopul să devină un festival internațional. Ceea ce s-a și întâmplat.

Cum un festival poate educa publicul pentru a putea aprecia și iubi jazzul?

Acest festival nu e doar un simplu festival, dar ceva mai mult. E o sursă, care vine să educe societatea noastră cu lucruri absolut noi. Publicul apreciază acest festival și ne bucurăm că este prezent la fiecare concert.

Ce noutăți si ce nume deosebite aduce ediția din acest an?

Această ediție, ca și cele precedente, vine cu nume din lumea jazzului de nivel european, dar și mondial. Aga Derlak, o pianistă din Polonia, o instrumentistă de generație nouă de nivel european.
Mihaela Handuca, o vocalistă din Republica Moldova, o tânără foarte talentată, cu un simt muzical deosebit, este invitata in echipa „Jazz’n Chisinau” in special, pentru viziunile sale moderne.

Dmitry Sergheev, Republica Moldova, numit ,,Jazz old friend” – un saxofonist de nivel european, cu un bagaj infinit de cunoștinte jazzistice.

Debo Ray, USA, ea este și invitata specială a acestei ediții. Debo Ray are în spate una din cele mai mari școli de jazz din lume. Posedă tehnici vocale deosebite și are o ținută scenică de individiat. O personalitate de talie mondială, care este într-o permanentă colaborare cu diverse nume notorii ale muzicii jazz.

Ce viitor are acest gen de muzică în țara noastră în condițiile în care muzica comercială înflorește?

Jazzul în Republica Moldova a fost, este și va fi. În principiu, muzica jazz și muzica pop sunt lucruri absolut diferite, dar totodată au și multe lucruri în comun.

În lumea jazzistică modernă se folosesc foarte multe elemente pop. Jazzul are multe segmente care au devenit comerciale. Defapt, în sine, comercialul trebuie să conțină cât mai multă artă. Eu sunt foarte rezervat să pot zice că la noi comercialul înflorește. De mulți ani văd aceleași lucruri în așa zisa muzică comercială de la noi. Se tot formează niște echipe de instrumentiști, vocaliști, care fac muzică pentru ca să fie invitați la nunți. Apropo, a devenit o modă nouă, nu se mai zice „nunți”, ci „evenimente private”.

Nu sunt sigur ca muzica comercială la noi înflorește, poate, doar ca de nivel local. Mi-aș dori să văd muzică comercială la noi, dar să fie una gândită, personalizată, armonizată profesionist, cu coliristică modernă. La noi a devenit o modă să preia melodii folclorice și să le răsucească fiecare cum consideră. O fi poate și asta comercial, dar oricum e de ordin local. Un lucru foarte important: nu prea se divizează la noi scena profesionistă de cea de amatori.

Ce așteptări aveți de la acest festival?

De la acest festival avem doar așteptări pozitive. Sperăm, și facem tot ce ne stă în puteri, ca publicul să rămână mulțumit. De fiecare dată lăsăm ușile deschise pentru public.

Cum vedeți continuitatea acestui eveniment?

Festivalul deja este în continuitate timp de șase ani. „Jazz’n Chișinău International Festival” are multe idei care își asteaptă realizarea. Acest eveniment este „obligat” să aibă o continuitate la cel mai înalt nivel.

Distribuie articolul: