Sub pretextul asigurării securității bunurilor și securității persoanelor fizice, adesea aceștia le utilizează în scopul de a monitoriza de la distanță comportamentul angajaților. Din această cauză, în ultima perioadă de timp s-a mărit exponențial numărul plângerilor adresate Centrului pe acest fapt. Mai mult ca atât, aceste dispozitive video în unele cazuri înregistrează și audio”, susține Sergiu Bozianu, șef adjunct al Direcției evidență și control a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

De menționat că aflarea la locul muncă nicidecum nu privează angajatul de dreptul la viața privată. În acest sens, pentru a asigura proporționalitatea dintre dreptul la viața privată și un eventual interes legitim urmărit de către angajator, la nivel național, supravegherea video este permisă doar dacă este notificată și autorizată de către Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

Angajatorul nu este în drept să monteze camere video ascunse sau să înregistreze audio prin intermediul acestor dispozitive. De asemenea, acesta nu are voie:

  • să poziționeze camerele video spre spațiul de lucru al angajatului, cu excepția situației când acest fapt se justifică, de exemplu, în cazul operatorilor de schimb valutar sau în cazul angajaților băncilor. Camera urmează a fi poziționată în așa fel încât să fie captate doar mânile angajatei însă nu și spațiul de muncă;
  • să monteze camerele video în spațiile în care angajații mizează pe o așteptare de intimitate rezonabilă (cum ar fi camerele de baie);
  • să utilizeze imaginile video în scop de sancționare disciplinară sau de supraveghere privind orele petrecute la serviciu;
  • să focalizeze prin zoom pe un anumit angajat;
  • să filmeze spațiul public fără necesitate.

Mai multe citiți pe bizlaw.md.