A mai trecut un an şi oricum o fi fost el, este bine să-l lăsăm acolo, în trecut, şi să luăm cu noi în anul care vine – şi pentru tot restul vieţii – experienţele care ne-au plăcut, din care am învăţat ceva, care ne-au făcut mai …., mai …şi mai… (puteţi adăuga orice e valabil pentru dumneavoastră)! Pentru multă lume, începutul de an este momentul perfect pentru a începe o pagină nouă din aventura vieţii, şi de aceea mulţi decid să elaboreze un fel de „rezoluţii de Anul Nou”. În esenţă, fie că notăm, verbalizăm sau doar ne gândim la ele, aceste planuri pe care ni le facem sunt angajamente pe care ne asumăm să le realizăm (vorba politicienilor), în decurs de un an.

De cele mai multe ori, un an nou deseori înseamnă un nou început, pentru ceva, pentru cineva (!). Însă mai mult decât atât, un an nou este şi o mare oportunitate pentru a elimina obiceiurile proaste şi adoptarea altor deprinderi care ne vor ajuta să creştem psihologic, emoţional, social, fizic sau intelectual. (Cu certitudine că începutul de an (după mine, fiecare clipă) ne mai oferă şi şansa să eliminăm din viaţa noastră anumite persoane şi activităţi, devoratoare de resurse şi de timp. Dar ăsta va fi subiectul altei postări!)

Ceea ce vreau să spun e că angajamentul de la început de an este obiectul de studiu al multor echipe de psihologi cercetători, deşi rezultatele acestor cercetări deseori sunt controversate.

De exemplu, potrivit unui studiu efectuat de cercetătorii de la Universitatea din Washington, 63% dintre cei care îşi fac rezoluţii la început de an spun că le urmează timp de două luni, iar 67% dintre ei au chiar trei sau mai multe rezoluţii.
Un alt studiu de lungă durată arată că persoanele care au o asemenea rezoluţie îşi organizează mai bine viaţa cotidiană şi se declară mai satisfăcuţi la sfârşit de an decât respondenţii care nu aveau un astfel de plan de urmat.

O cercetare axată pe conţinuturi concrete ale planurile de început de an arată că cele mai frecvente obiective sunt următoarele: voi face mai mult sport, voi renunţa la fumat, alcool etc, voi fi mai implicat la şcoală/serviciu, voi mânca sănătos sau voi slăbi. Totodată, cercetătorii au evidenţiat faptul că majoritatea respondenţilor optează pentru dezvoltarea unor noi deprinderi, decât dezrădăcinarea unor obiceiuri vechi.

Oricare ar fi rezultatele acestor cercetări, avantajul este evident. Atunci când avem un minte un plan, fie el la început de an sau la mijlocul lunii noiembrie, ne vine mai uşor să acţionăm: ne este clară direcţia şi scopul final, ne trasăm etapele intermediare şi identificăm acţiuni concrete.

Totuși, presupun că veţi fi de acord cu mine (poate ştiţi asta chiar din propria experienţă) că rezoluţiile sunt mult mai uşor de făcut (scris, citit, pronunţat, afişat pe frigider, etc.), decât de respectat şi realizat. Cu toate acestea, vă recomand să nu abandonaţi ideea, chiar dacă credeţi – în acest moment – că este un truc psihologic ieftin, o obsesie de-a psihologilor, o instrucţie de la mama, etc.

Așa că afișați-vă curajos planurile pe frigider sau pe oglinda din baie, sau – de ce nu? – în discuția noastră de pe forum, unde vom despica firul în patru la capitolul fezabilitate.

Distribuie articolul: