Tradițiile frumoase legate de sărbătoarea Învierii Domnului se mai păstrează la sate, deși modernitatea a schimbat multe dintre ele pe obiceiuri și idei mai comode. Am găsit-o pe Eugenia Costin în satul Ghidighici, nu departe de Chișinău, pregătind aluatul pentru pasca dulce. Găspodina ne-a mărturisit rețeta de pască și a depănat amintiri frumoase, legate de sărbătoarea Paștelui. Ascultați-o cu atenție, notați-vă rețeta și admirați ce pască frumoasă ne-a ieșit, ornată cu zahăr pudră de la Domnița.

Despre rețeta pentru pască, Eugenia Costin ne spune că a luat-o de la o cumătră a ei, care era bucătăreasă. „Mama mea nu mai făcea pască după rețetă. Punea la o covată mare și cocea la toți. Coptul e mare răspundere, asta am înțeles când deja am înțeles ce înseamnă asta”, spune gospodina de la Ghidighici.

La 2 kg de făină, 500 gr de zahăr, 300 gr de grăsime (unt), drojdie cam 1/3, vanilie, lâmâie, lapte și 6-7 ouă.

„Inițial facem plămădeala cu drojgie, apoi punem ouăle bătute cu zahăr, după ce se ridicî punem toată făina și vedem cât lapte ia făina. Mereu e difeit – aceleași ingrediente dar aluatul va fi diferit”, mărturisește mătușa Eugenia.

Cum făceau copiii sacoșă pentru ouăle roșii

„Tradițiile de Paște pe care le-am apucat în familie era cârlanul copt, răcituri, jambon lăsat de la Crăciun și ținut în pod, Pască și ouă roții. Acum e moda de fel de fel de sălături, dar înainte era mult mai simplu. ȘI cu ouă roșii mergeau. Acum sunt fel de fel de sacoșe frumoase, dar atunci făceau o traistă dintr-o basma pe care o legau din cele patru colțuri și asta era sacoșa. Acum nu mai prea umblă”, spune Eugenia Costin, ajunsă la onorabila vârstă de 67 de ani.

Ce punem în coșul pentru sfințit

„O bucată de carne, neapărat caș proaspăt, pască și ouă. Nu mai luăm chiar toată mâncarea cu noi – așa, ceva simbolic și sfințim. Să vă fie de bine cu Învierea Domnului, sărbători frumoase și să fiți sănătoși”, ne-a urat Eugenia Costin.

Gătim de sărbători, îndulcind mereu cu Zahărul familiei tale – Domnița

Distribuie articolul: