Dragostea este o variabilă. Inconstantă, aceasta apare și dispare, se aprinde uneori ca o scânteie, crește și… se poate stinge. De câte ori n-am fost martori cazurilor în care doi oameni se iubeau, formau un cuplu, își acordau atenție și căldură sufletească, însă într-un anumit punct toate acestea dispăreau și rămânea numai amărăciunea și dezamăgirea. Începând o relație, îndrăgostindu-se, poate chiar și căsătorindu-se, oamenii adesea nu-și pun problema de a mai face ceva pentru a întreține dragostea. Cu toate acestea, multora le este cunoscuta probabil zicala că dragostea e ca focul, daca n-o întreții se stinge.
Totuși, care este cauza și de ce se stinge dragostea? Probabil pentru că oamenii sunt deprinși să vadă în toate lucrurile ciclul universal de creare și distrugere. Conform legii acestuia, orice element, orice materie trece prin etapele de Creare, Creștere, Maturitate, Degradare și Moarte/Dispariție.

În cazul simplu al unei plante, ciclul existenței fizice este următorul:

  • Creare – sămânța germinează în pământ
  • Creștere – firișorul verde crește și se transformă în plantă
  • Maturitate – planta înflorește și dă roadă
  • Degradare – fructul cade, frunzele se usucă și planta moare

Urmărind zi de zi acest ciclu de creare și distrugere, omul începe să reproducă inconștient modelul și își formează un comportament similar. Ca regulă, băiatul întâlnește o fată, o curtează, apoi vin ieșirile la cinema și la restaurant, săruturile dulci, cuvintele frumoase, se îndrăgostesc, se căsătoresc, dar în scurt timp săruturile și dezmierdările încetează, certurile le iau locul, cei doi nu se mai suportă… și divorțează.
De fapt, există un ciclu de existență a universului spiritual, care, spre deosebire de cel fizic, rămâne invizibil, deși cu toții facem parte din el. Acesta se bazează pe Creare continuă. S-au îndrăgostit, s-au căsătorit și își mențin interesul unul pentru celălalt, surprinzându-se și redescoperindu-se continuu.

„Dar, veți zice, spune-i asta soțului/iubitului/partenerului meu, el nu face așa!” dacă nu face așa, e pentru că nu știe. Cel care înțelege primul legea fericirii continue bazată pe Creare continuă trebuie să înceapă să o pună în practică și să-i arate exemplul partenerului său.
Așadar, care ar fi aceste lucruri pe care putem să le facem în cuplu pentru a perpetua fericirea? În primul rând, continuarea acelor obiceiuri frumoase care au stat la originea relației. Dacă, să zicem, vă plăcea să vă plimbați serile prin parc, cuprinzându-vă și săruntându-vă, continuați să o faceți. Chiar dacă acum aveți copii și aparent e imposibil, pentru că e timpul să-i culcați (de exemplu), de fapt nu e o problemă. Copiii se vor simți mult mai bine știind că părinții lor sunt împreună, se iubesc și se înțeleg. Așa că luați-vă odraslele în cărucioare, pe biciclete, etc și mergeți să vă plimbați seara prin parc — la urma urmei, și copiii adorm mai bine dacă respiră aer curat.

Un alt element creator e să vă spuneți cuvinte frumoase, să vă dezmierdați permanent, să vă atingeți mai des, să comunicați. Nu doar să discutați problemele comune, ci anume să comunicați. Adică, să aflați ce îi place partenerului dumneavoastră, ce crede despre un lucru sau altul, ce interese și păreri are, etc.
Creare continuă este și îndeplinirea acelor funcții și obligații care vă revin tradițional, cum ar fi să gătiți sau, în cazul bărbaților, să bateți un cui sau să reparați ceva.
Pe lângă asta, e bine să faceți și lucruri neobișnuite, care vă vor pune la încercare imaginația, spiritul de joacă și capacitatea de a vă simți copil. Și aici, totul depinde numai de dumneavoastră…

 

Distribuie articolul: