Angela Cibotaru Starinschi, ofițera de presă din cadrul Centrului Național Anticorupție, anunță că-și face blog. Nu va scrie despre temele pe care le elucidează zilnic la serviciu și nici despre politică, ci despre… maternitate. Aceasta va povesti experiența sa de creștere și educare a doi copii pe „Blogul unei mame (ne)bune”. Iată mai multe detalii.

„Iniţial, m-am gândit la o altă denumire – „Valiza şi hulughii”. Asta pentru că ideea blogului mi-a venit în momentul în care am decis să fiu utilă femeilor şi „oamenilor” (adică taţilor 😉) care vor să-şi trimită odraslele peste hotare. Dar pe urmă m-am mai gândit că în capul meu, în afară de taracani, sunt mai multe chestii despre care aş vrea să scriu. Chiar dacă cel mai tare am să vă bombardez cu lucruri legate de Olanda – ţara în care a aterizat copchilul meu”, spune într-o postare pe contul său de Facebook, Angela..

O scurtă prezentare

„✅Uneori o să vă şochez şi o să întrebaţi dacă a citit mama asta vreodată vreun manual despre educaţia copiilor.
Sunt sigură că o să întrebaţi! Pentru că copchiii mei îs exact ca mine! 😉Grăiesc ca televizoru fără пульт! 😉 Îs doi! Un copchil ş-încă unu! Fată şi băiat. Fata e din cosmos – blândă, inteligentă, muncitoare. E un fel de tat-so şi mă-sa în versiune ideală. Da băiatul e numa mă-sa! De-am ghiciţi cum e. 😉 Tăţ îs jinoveţi numa nu el! Şi poate oleacă de tata la capitolul vocabular. Bine-bine. Şi mă-sa e bună de gură!”, scrie Angela Cibotaru-Starinschi.

Amintirile maternității

„Îmi amintesc cum odată, când băiatul era în clasa I, l-am întrebat ce a învăţat nou la şcoală şi dacă are vreo notă. El mi-a spus, pe un ton foarte serios, că are doi de „soare” şi un „huiznaet!”
N-am căzut în comă şi nici инфаркт микарда nu am avut! Ca o mamă (ne)bună ce sunt, am întrebat ce mai este acest „huiznaet”. El mi-a explicat că este vorba despre un soare, dar nu cu zâmbet, da unu cu o linie dreaptă în loc de gură. Un fel de soare supărat. Şi în momentul în care nu a putut descrie emoticonul, a spus că „huiznaet” e un fel de „inexplicabil”.

Da odată, când eram la un film horror, s-a speriat tare de o femeie cu capu zburlit, fără dinţi şi numa în kombinaşkă. În momentul în care tot ecranu era numa faţa acestei mătăhăli, copchilu a sărit în picioare şi pe tot kinoteatru din Mall când a strigat: „aaaaaaaai, bleadi! … m-am spăriet oleacă…” şi s-o aşezat pe scaun.
Ştiţi ce-o fost după? A intrat ohranniku şi a întrebat ce s-a întâmplat şi cum un copil de 10 ani a fost admis la un film +16… Tat-so s-a mutat cu câteva scaune mai spre dreapta, tipa el nu-i neam cu noi. Da toată lumea din sală a nechezat până la sfârşitul filmului de parcă am fi privit o comedie şi nu un ujastik.

Ceea ce vă spun îs chestii din culise. De regulă, copiii mei îs manieraţi, cu bun-simţ şi cu aripioare de îngeraş. Da asta numa cât îi vede lumea! Cum intră în casă, (desigur fără să se descalţe pentru că este Izaura care face curat!), deodată apare un codălău serios din urmă şi două coarne drept în vârfu capului”, a mai notat ofițera de presă.

Un blog despre ce?

„✅Mai multe despre „educaţia lor” am să vă povestesc „po sluceaiu”. Despre cum învăţăm rusa, despre „cum citim cărţile” – în 30 de minute 300 de foi, despre cum ne apucă pânticăria când avem test la matematică şi cum nu ne tundem, de câţiva ani, pentru că îngheaţă creieru, iar „doamnele frizere mă tund ca pe fată!”

Voi mai scrie despre animalele mele şi relaţia mea de subordonare faţă de ele.

Despre omul meu cel dintâi care a început să mă iubească după vreo 15 ani de căsnicie 😉

Am să scriu despre tot ce poate să vă aducă măcar oleacă de zâmbet pe timp parşiv.

Despre politică nu voi scrie. Poate uneori, da nu cred.

Am să scriu despre casă, despre prietenie şi tare mă rog la mine să nu scriu despre lucru! Că de lucru şi caii mor.

Şi vă mai rog să nu mă criticaţi pentru vocabularul meu. Nu-l promovez şi nu îndemn pe nimeni să-l folosească. Vreau doar să transmit, în original, această limbă a măhălii, a copilăriei mele şi a ogrăzilor noastre aşa cum este, fără perdea. Cum spunea un prieten de-al meu: Anjăla, ai un vocabular aşa de zoios! Trebuie neapărat de dus la curăţătoria chimică! 😉

Hai, sănătate şi internet!

PS: încă mai lucrez la dizainu blogului 😉”, a menționat în final Angela Cibotaru-Starinschi.