Preotul Maxim Melinte a vorbit despre comportamentul creștinilor în timpul Postului Învierii. Acesta a desfășurat subiectul iertării, a comorilor adevărate, dar și a relațiilor conjugale. 

 

Despre iertare 

„Mai întâi de toate este vorba de iertare, nu putem fi numiți creștini atâta timp cât nu sutem în stare să iertăm. Și nu doar să iertăm, dar și să uităm, a ierta înseamnă a uita, a lăsa, a scoate o dată pentru totdeauna din memorie, din conștiință ceea ce ți-a făcut cineva vreodată”

Despre comorile adevărate

„Când vrei să agonisești mai mult, să aduni mai multe, să faci rost de mai multe lucruri frumoase, în această goană de mult ori noi risipim sau pierdem cel mai important lucru: familia, copii. De multe ori noi un pic exagerăm crezând că copii au nevoie de Iphone, gadgeturi și alte lucruri, pe când de fapt copii au nevoie de mamă de tată, de dragoste de grija noastră, de căldura care vine din pieptul părintesc”

Despre relații conjugale

„Câte cupluri au probleme în Postul Învierii? Nu vreau să spun în procente, dar cred că sunt foarte multe. Mai ales în atunci când femeia este mai religioasă, mai evlavioasă spune că „vreau să postesc, bărbate dă-mi pace”, dar bărbatul se gândește numai la ceea ce vrea el. Așa se naște un conflict între bărbatul  pofticios și femeia prea evlavioasă. Paradoxal este că doar femeia vine la părinte și spune „Părinte, ce să fac? Pe bărbat nu-l interesează nici postul, nici vineri, nici miercuri, ce să fac?”. Ei bine dacă îl va întreaba pe un preot căsătorit, el în mod normal trebuie să-i spună „Dute acasă și stai cu bărbatul tău și nu căuta ceartă și motiv pentru satana să se bage între voi. Dar dacă va întreba un călugăr acela va spune „Nu, postul e post…ai legat, ai uitat până la Înviere, iar după înviere o săptămână mai aștepți…undeva adupă Blajini”. Nimeni nu poate lipsi un cuplu de dreptul să fie fericit. Nimeni nu poate să impună un cuplu să facă ceea ce nu le convine, nu îi aranjeză. Nu trebuie să facem extreme, trebuie să ținem cont de mai multe circumstanțe: că suntem sănătoși, bine dispuși.” încheie preotul.