Mariana vorbește despre viitorul politic al Republicii Moldova cu aceeași ușurință cu care gătește acasă, în Norvegia, sarmale. A trecut prin spinii mediului de învăţământ din Moldova, pentru ca apoi să fie masterandă la două facultăţi diferite din străinătate. Nava iubirii a făcut posibil ca Mariana Sireteanu, moldoveanca căsătorită cu un suedez, să depăşească toate obstacolele. Cu doi copii gemeni, se simte fericită alături de familie şi la locul de muncă, cel pe care n-a fost atât de uşor să-l obţină. Acum 12 ani absolvise facultatea de Ştiinţe Politice la Univesitatea de Stat, ca peste un an să câştige bursa Soros pentru un master la CEU la Budapesta, unde urma aceeaşi cale – ştiinţele politice. Dintr-o experienţă în alta, Mariana din nou, peste un an câştigă bursa Swedish Institute, având posibilitatea să facă un master în ştiinţe politice la Universitatea din Lund.

După absolvire, a lucrat ca asistent de cercetări (research assistant) în poiecte finanţate de Comisia Europeană şi agenţii naţionale din Suedia.
„Limba, motivaţia şi susţinerea din partea familiei au fost importante în realizările mele”, ne destăinuie Mariana Sireteanu.

Cum te angajezi ca absolvent imigrant în țările Scandinave

Astăzi, Mariana este analistă la Oxford Research. Lucrează cu proiecte naţionale, nordice şi europene într-un şir de domenii: inovaţie, politici pentru cercetare şi dezvoltare (Research & Development), nanotehnologii şi rolul lor în societate. Pe lângă asta, mai face şi analize calitative şi evaluări de programe şi proiecte.

„În general, nu e uşor să te angajezi în Suedia/Norvegia din cauze cunoscute: absolvent proaspăt fără experienţă de muncă, profesie abstractă aşa ca politologia, necunoaşterea (la nivel avansat) a limbii locale, prejudecăţile angajatorilor faţă de imigranţi (dar mai sunt şi altele de care nu sunt conştientă).” Toate acestea, spune Mariana, corespundeau cu situaţia ei în urmă cu 10 ani.

S-a avântat în competiție plină de încredere: „După absolvire, cu după 2 masterate, 5 limbi (rusă, engleză, franceză, spaniolă şi română), cu entuziasmul şi dorinţa de a mă lansa într-o cariera strălucită şi cu credinţa că aici se preţuiesc studiile universitare avansate şi capacităţile intelectuale.”

Și-a dat seama însă foarte repede că concurenţa pentru poziţiile la care aplica era foarte mare: de la 35-150 de candidați. „Concuram cu absolvenţi şi specialişti de aici care tot aveau studii superioare. Şi Suedia, şi Norvegia educă prea mulţi politologi şi mulţi din noii absolvenţi se trezesc şomeri pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă.

În fine, eu m-am apucat să învăţ suedeza – şi cât mai repede, ca să pot intra în câmpul de muncă. În acelaşi timp, m-am oferit să lucrez la Universitate în Lund. Am avut norocul să fiu contactată de un profesor care lucra cu proiecte finanţate de EU. Acesta a fost primul meu lucru”, povesteşte Mariana.

Iubire studenţească

Tot în 2002, fiind studentă, l-a întâlnit pe David. „Eram la o petrecere studenţească în Lund – o petrecere mică de adio, pentru o studentă care urma să se întoarcă acasă. Au trecut zece ani de atunci. Eu îi povesteam entuziasmată despre impresiile mele dintr-o călătorie în Norvegia din care mă întorsesem recent şi el asculta… După aia, am continuat să ne vedem. El era calm, puţin jenat, nu vorbea prea mult, asculta atent.”

Au atras-o calitățile lui personale: „Îi plăcea opera, literatura şi filmul, s-a remarcat printr-o gândire clară şi un intelect avansat, era sigur pe el (eu nu eram deloc) şi ştia ce vrea. Şi desigur, arăta bine”, îşi aminteşte Mariana.

Acum, sunt căsătoriți și au doi gemeni: un băiat și o fată. Totuși, spune că l-a ales pe soţul ei nu pentru că ar fi observat anumite diferenţe sociale ori culturale, ci pentru că el îi este alături în tot ceea ce face: „Îmi vine greu să analizez diferenţele dintre un ‘bărbat suedez’ şi un ‘bărbat moldovean’, nu sunt expert nici în una, nici alta”, zâmbeşte Mariana.

„Sunt împreună cu el nu din cauza unor diferenţe, dar din cauza că îmi plac calităţile lui: că mă respectă, îmi ascultă gândurile şi mă ajută să înţeleg anumite lucruri, e calm şi are răbdare, mă aduce cu picioarele pe pământ când merg printre nouri, că mă susţine şi mă încurajează, că îşi ia responsabilitatea în tot ce facem împreună”.

În 2009, soţul Marianei primise ofertă de lucru în Norvegia, unde locuiesc în prezent. „Acum lucrez ca analist la o companie de consulting – Oxford Research – unde facem evaluări atât pentru piaţa Norvegiană, dar şi cea Scandinava şi Europeană. Eu sunt analist în echipa care lucrează pentru Comisia Europeană”.

Cozonacul de Paşti şi dorul în lacrimi

„Fiind departe de casă, îmi lipsesc mult familia şi prietenii apropiaţi. Ţinem legătura prin e-mail şi Skype, ne vizităm – dar nu e acelaşi lucru când îi ai alături, când poţi împărți bucurii şi tristeţi împreună, când doar faptul că îi vezi şi îi simţi în persoană te face să te simţi bine. Plâng uneori de dor”, adaugă ea.

Faptul că este departe de casă n-o face să renunţe la bucatele tradiţionale, dar nici la limba română. „În familie vorbim în principal suedeza. Copiii mai vorbesc norvegiana. Cu încetişorul începem şi cu româna.”

„Ce ţine de bucatele tradiţionale, într-adevăr, încerc cât de mult e posibil să fac salate, tocăniţe, borşuri, chifteluţe, mămăligă. Dar mă interesează mai multe bucătării şi încerc rețete de tot felul. Anul acesta, de Paşte am încercat iarăşi să fac un Cozonac”.

Viața departe de casă – „Aproape că nu există corupție”

Cu o viaţă de familie în Suedia timp de 8 ani şi apoi una în Norvegia, Mariana povesteşte că a fost influenţată de cultura acestor ţări, chiar dacă în prezent n-o impresionează nimic.

„Multe din tradiţiile şi valorile lor le-am acceptat, le-am interiorizat şi au devenit o parte din viaţa mea. Pot să spun că respect mult şi apreciez valorile pe care sunt bazate aceste societăţi. Modestia, respectul faţă de lege e ceva sfânt, conştiinţa că toţi membrii societăţii trebuie să contribuie (plătesc impozite etc.) la finanţarea statului şi la bunăstarea generală, o cultură avansată a dezbaterilor în general – societatea nu acceptă fără critică „adevăruri” servite de mass-media, politicieni, oameni de ştiinţă sau alte autorităţi. Fenomenele sociale şi politice sunt discutate de toate grupurile din societate.”

Un rol aparte în toată această schemă a jocului social îl are gândirea critică, accentuează Mariana. Ceea ce se reflectă în cel mai plăcut mod cu putință asupra calității vieții suedezilor și norvegienilor: „Politicienii şi alţi oameni cu putere sunt monitorizaţi de media şi de societate în general. Aproape că nu exista corupţie”.

„Nu există aşa concept „Cuvântul profesorului e lege”

Cu o experienţă la două universităţi din străinătate, Mariana Sireteanu punctează delicat diferenţele dintre educația din Moldova şi cea din ţările scandinave:

„Conceptul studiilor e diferit. Nu exista aşa concept: „cuvântul profesorului e lege”. (Nu mai ştiu dacă mai sunt şi azi profesori din cei care dictează la cursuri şi le cer studenţilor să repete informaţia la examen pentru a primi o notă).”

În plus, adaugă Mariana, accentul se pune pe abilități practice, general utile în viață: „A gândi critic, a nu accepta informaţia fără a reflecta asupra ei, a înţelege şi aplica cunoştinţele în practică…
Apoi, a putea învăţa şi dezvolta cunoştinţe în grup cu alţi colegi, a formula un text ştiinţific coerent, a putea da şi primi critică constructivă, a dezvolta o gândire reflectivă în general, a citi cu mult mai mult…
Acestea erau trăsăturile de bază la CEU şi în Lund, unde am învăţat. În Moldova am avut noroc de unii profesori din aceştia – dar ei erau mai degraba excepţie decât regulă”.

„În special, la CEU se practicau prelegeri, seminare, workshop-uri cu experţi, profesori, politicieni, diplomaţi, filozofi de la universităţi prestigioase din toată lumea – un fapt pe care l-am apreciat mult. Diferența mai consta și în faptul că programele de masterat unde am învățat erau internaționale. Învățarea alături de studenți din diferite țări, venind de la diferite universități, din diferite culturi și gândiri a fost o experiență bogată în sine”, adaugă Mariana Sireteanu.

„Moldova e un stat falimentat”

Este analist politic şi în toţi aceşti ani a urmărit evoluţia Moldovei. N-am ezitat să o întreb pe Mariana Sireteanu care sunt şansele Moldovei de a obţine regimul liberalizat de vize şi de a se integra în Uniunea Europeană.

„Cred că Moldova îl va primi la un moment dat, însă pe de altă parte, apar deja tendinţe de limitare a migraţiei şi de reglare a pieţii de muncă în UE – așa că nu ştiu dacă asta va schimba ceva pentru cetăţeanul obişnuit din Moldova.

Părerea mea personală e că Moldova are probleme fundamentale ca stat. E, de fapt, un stat falimentat, unde corupţia a distrus baza statului – legile nu funcţionează, sistemul fiscal e la pământ, tinerii apţi de muncă emigrează, oamenii şi-au pierdut cu totul încrederea în conducere…”

O rog să detalieze, așa că Mariana îmi oferă exemple: „Asociez situaţia Moldovei cu cea a Greciei, care şi ea e plină de corupţie şi oamenii refuză să plătească şi să înţeleagă că dacă nimeni nu plăteşte impozite, nu ai pe ce construi un stat, nu ai cum să dai salarii.

Grecii au minţit, au ascuns situaţia reală – şi prin aceasta, au scuturat binişor toată Uniunea Europeană pâna la fundament. Nu cred că UE va alerga cu braţele deschise să-i ureze Moldovei ‘bun venit’, atâta timp cât Moldova nu-şi face regulă în ţară”, punctează analista.

Pur şi simplu, Moldova

Plecarea din Moldova n-a văzut-o niciodată ca pe un dezavantaj, în afară de faptul că a fost şi este departe de familie. „Am avut greutăţi, dar am privit numai înainte. Opţiunea de a pleca înapoi pentru totdeauna n-a existat niciodată, dar aceasta în primul rând din cauza că îl aveam lângă mine pe omul pe care îl iubeam şi cu care aveam să construiesc o familie.”

La acest moment, întrebarea „de ce?” devine aproape că superfluă. „Suedia şi Norvegia îmi par ţările unde pot să-mi fac o carieră în baza muncii şi meritelor, unde familia mea se simte bine şi în siguranţă. Totuşi, vom încerca pe viitor să venim o dată pe an în Moldova, atunci când copii vor fi mai mari”, încheie Mariana.

Distribuie articolul: