S-a școlit la Londra, iar de un an încoace a trecut prin redacțiile celor mai populare instituții de presă din Marea Britanie și din lume. Paula Erizanu, tot ea autoarea cărții „ Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o”, ne-a povestit într-un interviu live despre Zilele Literaturii Române la Chișinău și despre imaginea comparativă a presei din Marea Britanie, cu a celei de la noi.

În contextul Festivalului, organizat de Editura Cartier, Paula ne-a intrigat prin detalii despre invitații care vin, dar și prin evenimentele de seară, întâlnirile de gradul zero cu cititorii și scriitori, la un pahar de vin și de vorbă.

Despre jurnalismul pe care l-a analizat și practicat în Marea Britanie, Paula are doar impresii pozitive și, spune ea, acum poate face o paralelă cu ceea ce se face la noi:

„În stagiul meu de 3 luni la CNN am învățat să verific foarte bine informația. Ei sunt foarte stricți cu informația pe care o iau – sunt foarte riguroși cu asta. CNN măcar BBC nu citează – ei mizează pe sursele lor, concrete, dau telefoane, verifică informația de câteva ori până să o plaseze.

Am mai învățat să iau în serios rețelele de socializare. Ele au niște reguli interne și orice articol jurnalistic trebuie tradus în limbajul rețelelor. Trebuie de fapt să te adaptezi foarte repede cu schimbările din social media.

Există și în Marea Britanie tabloide, însă în momentul în care citesc presa de acasă, primul lucru care îmi vine e să fac corectură gramaticală și doi – anumite întrebări esențiale pentru o știre, de exemplu „ce? unde? când?” nu se regăsesc. Am impresia că se fac știrile la „hai rup”. Știu că e multă presiune de timp asupra jurnaliștilor, însă profesionalismul trebuie să rămână profesionalism. Sunt impresionată că mai rezistă unele instituții mass-media independente acasă și încerc să le susțin, măcar moral”. a declarat Paula în cadrul interviului acordat pentru EA.md

La întrebarea dacă și-ar dori să scrie în presa de la noi, Paula Erizanu a spus că pentru ea este chiar o responsabilitate socială:

„Sunt în negocieri și la Londra și trebuie să văd cum îmi administrez timpul, însă îmi pare că este și responsabilitatea mea. Am plecat la studii, am migrat, iar experiența acumulată trebuie să o dau și aici și să fac un obicei din asta. E ușor să spui mai târziu, însă vreau să spun că nu e pur altruism, este ceva care m-ar împlini, să pot ajuta cumva țara mea să crească.”

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: