Oxana Munteanu este o femeie a extremelor: de la precizia milimetrică de stomatolog până la creativitatea din bijuterii și rochii deosebite, de la mămica grijulie a 3 copii minunați și până la doamna cu atitudine, grație și înaltă clasă. Pe toate le ștăpânește de minune, despre fiecare vorbește cu pasiune și dăruire și niciuna dintre activitățile sale nu este mai prejos decât alta. Asta pentru că Oxana este întotdeauna atentă la detalii, tratează totul cu profesionalism și cu multă creativitate. Vă invit să o cunoașteți.

3 copii născuți pe 3 martie: „A doua naștere a fost coincidență, a treia – dorință mare”

„Doar primul copil este născut în Republica Moldova, ceilalți doi în Franța. Toți trei sunt născuți pe data de 3 martie, primii printr-o coincidență, al treilea deja pentru că așa am dorit noi și am planificat totul ca să se întâmple anume astfel. Eu sunt stomatolog de profesie, deci știu medicina destul de bine, iar soțul meu este foarte pasionat de medicină și a studiat foarte mult desinestătător, literatură în engleză. Astfel noi am reușit să programăm sexul ultimilor doi copii, dar și nașterea celui din urmă. Menționez că toți trei copii sunt născuți natural, fără cezariană și fără inducție medicamentoasă. Factorul psihologic are, cred că, cea mai mare influență. Pe 3 martie, în cazul nașterii lui Robert, al treilea copil, am fost întorși de două ori de la spital pentru că nu aveau suficiente motive să ne interneze pentru naștere. Am făcut scări, am mers cu mașina pe caldarâm, am mâncat ciocolată neagră, ananas și tot ce se mai recomandă pentru ca Robert să vină de ziua lui și a fraților lui”.

oxana 2

Factorul uman e cheia în toate: „E confortabil să naști în Franța, poate fi la fel de plăcut să naști și în Moldova”

oxana 4„Există diferențe la nivel de sistem medical pentru o gravidă în Franța și în Republica Moldova, însă peste tot există partea pozitivă și cea mai puțin frumoasă. Peste tot este prezent factorul uman și de el depinde practic totul. Fiind medic, am reușit chiar să previn anumite complicații în ambele sarcini, pentru că în Franța medicii nu se alerteaza pentru orice lucru minor. Până și în cazul copiilor ei lasă să fie o selecție naturală. Desigur condițiile sunt superbe, față de ce avem în Moldova, însă lacune există peste tot!

La nivel de educație sunt plusuri și minusuri atât la noi cât și acolo. Boris tânjește mult după școala din Franța, acolo ei învață totul prin jocuri și niciodată copilul nu are teme pentru acasă în primii ani de școală. El era primul în casă și prin jocuri, totul i-a reușit foarte ușor. Francezii spuneau că ei nu sunt pedagogi și nu vor să își strice relația lor cu copilul – iată de ce ei teme pentru acasă nu aveau. E bine ca problema pe care o au la școală să o rezolve tot acolo pentru că, oricât de elevat ar fi un părinte, uneori îi depășesc anumite probleme… de matematică, spre exemplu.”

Pericolul copilăriei moderne: „Nu vreau să îmi îmbolnăvesc copiii de televizor și telefoane mobile”

„Ne mai dorim copii, însă e foarte greu să fii absolut prezent la creșterea și dezvoltarea lor – copiilor trebuie să le acorzi atenție, să le dai mult timp – nu gadget-uri. Aniversarea copilului trebuie să fie sărbătoarea lui, nu prilej de mese pentru părinți, așa cum se întâmplă la noi. Nu vreau să îmi îmbolnăvesc copiii de televizor și telefoane mobile. Îi și educăm în cheia faptului că nu banii și nu o mașină bună fac diferența, ci partea practică sau utilă a acestor lucruri. E periculos cumva, că în clasa a doua sau a treia să existe „youtube-eri”, care filmează colegii și plasează video pe Youtube. Mă întreb încotro ne îndreptăm…?”

oxana rochiile

 Dragostea pentru frumos, insuflată de baronese: „Kasandruța este varianta autohtonă pentru „femme amicale”

„Pentru că în Franța nu puteam practica medicina, mi-am inventat diverse activități – așa am început să fac bijuterii, organizând „Atelier De Stil” și workshopuri „Kasandruța” la „Femme amicale” cu un grup de doamne din familii nobile, soții de judecători, baronese, foarte elevate, de la care am avut și eu foarte mult de preluat. De la una dintre aceste doamne am o pălărie din colecția mea, dar și cea mai veche. Ele își aduceau bijuteriile lor mai vechi, eu le ajutam să le restaureze sau să le transformeze. Îmi plăcea să le ascult cum povestesc despre etică, stil, eram atentă să ascult despre gustul fiecăreia, foarte deosebit și rafinat.”

O nouă viață a pălăriilor: „Nu vreau să mă apuc să fac pălării, vreau să le găsesc pe cele cu istorie”

Oxana 6„Astfel am început să cumpăr pălării de la târguri de anticariat din Franța și Germania – pălării pe care le-am restaurat eu, așa cum m-am priceput. Nu am schimbat forma niciunei pălării, eu doar am bătut cu lână pe alocuri, pe unde era mâncată de molii, asortam deasupra o altă bandă și adăugam accesorii, așa cum mă pricep eu mai bine. Astfel pălăria prinde o nouă viață și prind interes. Eu nu știu pe departe totul despre pălării. Sunt pălărieri care de-o viață se ocupă de asta, însă e o pasiune pe care sper să o continui. În România tradiția pălărierilor există de mai mult timp, la noi acum au apărut mai mulți. Nu vreau să mă apuc să fac pălării, vreau să le găsesc pe cele cu istorie.”

Despre colecția de rochii: „Catifeaua este un material pretențios, însă rămâne a fi o stofă nobilă”

„La o colecție de rochii visam demult. Am un curs de bază în croitorie, însă pasiunea pentru o rochie a mea, unică vine din copilărie – noi fiind 5 surori, purtam mereu ceva rămas de la surorile mele. Chiar dacă luam de la ele sau de la mama, eu încercam să le dau o nouă viață. În această colecție mi-am promis ca nicio rochie să nu se repete total. Așa cum nici bijuteriile pe care le fac nu se repetă niciodată.”

„Colecția se întitulează „CĂLIMARA CU SCRISORI”.

_MG_0148Sunt 12 piese care include 11 rochii și un pardesiu. Toată colecția este efectuată din catifea. Elementul cheie al colecției constituie broderia aplicată direct pe stofă având ca motiv elementul tradițional. Croiala liniilor aduc în evidență stilul anilor 20-30 al secoului XX, fiind accentuate cu pălării de epocă. Finețea liniilor, broderia și accesoriile îmbogățesc ținutele care readuc istoria în zilele de astăzi. Colecția este inspirată din perioada de aur al designerilor de la începutul sec.XX, și abundă în bijuterii din pietre naturale, accesorii delicate și pălării unicate. Culminanta acestei colecții sunt scrisorile care însoțesc fiecare rochie, ceea ce evidențiază stilul epistolar, atât de frecvent întâlnit în acea perioadă istorică. Mesajul fiecărei scrisori se încheie în felul următor: „Sunt eu, a ta, rochia de catifea”, care a fost gândit și creat de Viorica Nagacevschi.”

Am o pasiune deosebită pentru catifea. Admiram perdelele din catifea ale unei mătușe la care mergeam des în copilărie. Aveam bucăți de stofă și mă gândeam să le transform în bijuterii. Așa mi-au ieșit biluțele astea pe care mulți le confecționează din mătase sau alte stofe. Catifeaua este un material pretențios, însă rămâne a fi o stofă nobilă. Am ales catifeaua pe mătase, pe care o poți purta în orice anotimp. Prima rochie pleacă în Franța, la o româncă care mă urmărește de când eram acolo. Și o pălărie merge la ea. Ideea s-a născut acolo, în Franța, probabil deaceea prima rochie și pleacă într-acolo. Apoi Viorica Nagacevschi, Stela Moldovanu, Irina Negară, Nata Albot… au și ele câte una deja în garderobă. ”

Despre valoarea creațiilor sale: „Costă mult pentru că sunt cu istorie, unicate”

„Nu privesc nimic atunci când vreau să confecționez ceva. Ca să nu fiu influențată. Când îmi vine inspirația închid tot și creez. Și pălăriile, și rochiile costă mult pentru că sunt cu istorie, unicate. O rochie face de la 200 de euro și mai mult și vom continua anume pe produse unicat. Aș putea repeta modelul, însă pe altă culoare sau cu altă broderie, numai nu exact ca aceea. Pregătim o colecție de vară, mai lejeră. Zic ”pregătim” deoarece Viorica Nagacevscchi este cea care îmi împărtășește ideile și mă consultă în multe detalii ce ține de creație. Accept spiritul critic și consultativ al ei, or, arta necesita un efort născut din contradicții. Ideea este a mea, însă toată imaginea sa finală de prezentare, la nivelul drepturilor de autor o impart cu Viorica Nagacevschi, care mă completează perfect. Am citit cu cea mai dragă plăcere fiecare scrisoare care a însoțit colecția „Călimara cu scrisori” și mi-a m dat seama că o rochie are personalitate nu doar prin culoare, dar și prin conținut.

_MG_0142

Chișinău/ 11 decembrie 2015/
Dragul meu prieten!
Oxana 3În mansarda cu iubiri a plouat azi noapte. A căzut tavanul, s-a scurs cerul pe pereți în șoapte. S-a destrămat podeaua, iar vântul a luat cu el perdeaua. S-au risipt in rame atâtea mii săruturi, fără a spune că din dor n-a mai rămas decât prea multe aripi sparse fără fluturi. În valiza cu amintiri de tine atârnă o lăcată. E veche. Fără cheie. Iar praful de pe ea nu are timp nici dată. Un caelndar prea ros se-ndoaie pe perete dar chiar nici el nu are foi, nici loc pentru a scrie într-un colț că nu mai am regrete. În odaia cu un geam deschis spre cerul liber, s-a strecurat un fulg, o rază de albastru, ca o lumină vie. În palma mea punându-l el s-a facut o apă, dar tot avea sclipire, ca-noaptea de magie. I-am dat căldura casei, in glastră pe fereastră și a-nverzit o frunză, de parcă i-aș fi dat din rai un colț de lună. Hai ia-mă azi de mina să ne urcam pe nouri. Acolo sus prea poate sunt alte poduri-nalte. Au îngerii mansarde cu alte vieți prea pline cu zile noi, cu soare, cu alte calendare. Să cerem o chirie poate pe ani o mie în care sa ne-ascundem luând cu noi valiza, acea valiză mică cu două poze nude. Iar dacă vrei pe ceruri să ardă felinare atunci eu sunt perfectă să-ți fiu o sărbătoare. Îmbracă-mă, iubește-mă, sărută-mă, trezește-mă, sunt eu…mereu a ta rochia de catifea!
Cu drag pentru tine, Rochia de catifea
Text: Viorica Nagacevschi

„Viorica se ocupă de promovarea, dar și vine cu experiența ei în organizarea de evenimente și în promovarea acestor creații. Mă bucur că noi conlucrăm împreună foarte productiv, suntem într-un gând și într-o decizie aproape mereu. Eu am grijă mereu de partea tehnică, ea mă asistă și vine cu multe alte idei.”

Oxana 5

Planurile de catifea: „Sunt un om creativ, e libertatea la care nu pot să renunț”

„Voi continua și cu bijuteriile, și cu rochiile, și dacă îmi vor mai nimeri sub mână careva pălării frumoase nu voi trece pe lângă ele. Eu nu pot rămâne mult timp în stomatologie, însă mă pasionează lucrul cu copilașii și cred că mă voi specializa cel mai mult pe această linie. Sunt însă un om creativ, acolo am libertate, la care nu aș putea să renunț. Am o jumătate de zi după stomatologie, pe care o practic și trebuie să o investesc în ceva creativ, pentru că idei am foarte multe. Copiii sunt și ei foarte implicați în tot ceea ce eu fac, avem perioadic și cu ei ateliere, crează și ei bijuterii și le face o mare plăcere. Fiica mea mă repetă, îi place ceea ce fac eu foarte mult și cochetează și ea. Însă nu vreau să îi scot în evidență prea mult, ei vor decide la timpul cuvenit dacă vor să devină celebri, cunoscuți sau ba.”

Foto: Ellene Mocrii, Balul Brazilor, Kasandruta.