Pasha Parfeni este unul dintre artiștii care o are în permanență în dreapta sa pe iubita lui, Iuliana. Fac multe lucruri împreună și se consideră un tot întreg și asta trezește admirație. Artistul a vorbit în cadrul proiectului „Ce vor femeile?!” detalii despre relația lui amoroasă, dar și despre activitatea sa și apariția lui pe scena din PMAN în cadrul protestelor.

Noi cu iubita mea Iuliana, petrecem aproape 24 din 24 împreună. Nu știu dacă am stat fără ea mult timp, dar probabil dacă pleacă pe două, trei zile, o să simt absența ei.

Ea întotdeauna a fost alături la bine, cum se spune și la greu. Bine că, greu nici nu a fost. Noi încercăm să facem ceva împreună.

Nu pot să spun că împreună facem o afacere. Creația nu e o afacere. Pe noi faptul ne leagă că noi ne iubim.

Noi mergem la sală împreună, facem multe lucruri împreună.

Când vreau să merg la o întâlnire cu băieții, o fac cu plăcere și probabil am nevoie uneori de asemena întâlniri.

Noi ne-am cunoscut în club. M-a atras cum arăta, cum vorbea, cum gândea. Am văzut că are simțul umorului și este inteligentă.

Dacă un băiat observă o fată în club și vede că este inteligentă, sunt sigur că va mai vrea să o revadă.

Studioul meu este un loc unde eu pot să vin să învăț piese noi, un loc pentru repetiții, unde eu pot să compun, să fac aranjamente.

E greu să fii artist în Moldova. La noi nu există showbiz.

Pe lângă faptul că ești artist, în primul rând ești om, astfel că un artist poate influența lumea și poate schimba situația.

Când avem o problemă, eu și Iuliana vorbim. Nu prea am avut depresii ăn viața mea, însă în momente de cumpănă permanent discutăm.

Sunt tipul de bărbat care tinde să aibă un salariu mai mare decât iubita mea.

Când o persoană nu face nimic în viață, nu citește, nu se informează, atunci sigur degradează.

Câteodată înțeleg că prea puțin îi spun Iulianei că o iubesc.

Eu încerc să fac viața ei mai interesantă, mai activă, împreună să vedem lumea asta frumoasă, să călătorim mai mult.

Nu m-am gândit vreodată ce nu-mi oferă Iuliana, poate pentru că îmi oferă totul.

Cel mai mult mi-e frică să pierd pe cineva din oamenii care îmi sunt dragi.

Aș putea să trăiesc fără muzică. Mie în general îmi place să trăiesc.

Mă gândesc tot mai des să îmi schimb locul de trai în altă țară.

Am cântat de mai multe ori în PMAN, însă în ziua protestelor, când am ieșit pe scenă am simțit o frică, când am văzut mulțimea de oameni și am simțiti că noi toți gândim la fel, această emoție, un pic parcă m-a schimbat dinauntru. Am înțeles că noi toți avem putere și că împreună putem schimba lucrurile.