Violenţa şi traficul de fiinţe umane rămâne o problemă majoră cu care se confruntă ţara noastră. Astfel, Moldova este una din ţările de origine şi de tranzit a traficului de fiinţe umane, iar rata de urmărire penală a contravenţiilor este foarte mică. Aceasta este una dintre concluziile la care au ajuns experţii ONU în drepturile economice, sociale şi culturale. Soluţiile şi observaţiile Comitetului ONU pentru Drepturile Economice, Sociale şi Culturale au fost formulate în baza examinării din mai 2011. Într-o anexă complexă sunt punctate mai multe probleme cu care se confruntă femeile în Republica Moldova.

Traficul de fiinţe umane: soluţii ONU
Traficul femeilor este una dintre principalele probleme, în opinia experților Comitetului. Aceștia au punctat momentele-cheie, ca lipsa de recuperare, integrare socială şi servicii de asistenţă pshihologică pentru victimele traficului de fiinţe umane.

Din experienţa vastă pe care o au deja, în aceeaşi anexă cu observaţii, Comitetul recomandă Republicii Moldova să asigure urmărirea penală a traficanţilor, cu sentinţe proporţionale gravităţii crimelor de trafic. Într-al doilea rând, să ofere protecţie victimelor traficului de fiinţe umane în timpul proceselor şi să sprijine în mod corespunzător victimele prin măsuri de recuperare şi asistenţă psihologică.

Restanțe la capitolul reacția autorităților
Rata violenţei este la fel de îngrijorătoare, iar după observațiile Comitetului ONU, aceştia au concluzionat că violenţa este larg răspândită, în special împotriva femeilor. Deși s-au făcut multe proiecte și s-a încercat pe diverse căi până acum, inclusiv prin legi, să se pună capăt surselor violenței, totuși societatea noastră rămâne restantă la acest capitol. Multe prevederi legale lipsesc sau sunt cu deficiențe, iar dacă nu – adesea legea nu este, pur și simplu, respectată. 

În acest sens, violenţa domestică este amplificată de insuficienţa protecţiei oferite de poliţie victimelor, precum şi de procedura anevoioasă de emitere a hotărârilor judecătoreşti privind protecţia victimelor.

Comitetul recomandă Republicii Moldova să asigure reacţia promptă şi eficientă a poliţiei în toate cazurile de violenţă domestică, iar hotărârile judecătoreşti privind protecţia victimelor să fie emise în decursul perioadei de timp stabilit legal de 24 de ore.

Discriminarea de gen la locurile de muncă
Mai puţin se ştie şi se scrie în presă că în Moldova femeile au joburi slab plătite, mult mai frecvent decât bărbaţii. Astfel, conform cercetărilor Comitetului ONU, se exemplifică o situaţie în care salariul mediu al unei femei reprezenta 76,4 din salariul mediu al unui bărbat în 2009.

Experții Comitetului recomandă ca statul să asigure tratarea egală a femeilor şi a bărbaţilor pe piaţa muncii, inclusiv salarii egale pentru muncă de valori egale în toate sectoarele, promovând reprezentarea femeii în poziţii de decizie.

Rolul mass media în identificarea victimelor
Unul dintre experţii aflaţi pentru o săptămână în Republica Moldova, profesorul Eibe Riedel, membru al Comitetului ONU privind drepturile economice, sociale şi culturale, crede că un rol decisiv în problema protecției femeii îi revine presei:

„Mass media are un rol foarte important în identificare victimelor. Ar trebui să se organizeze talk-show-uri, discuţii publice, să se invite o persoană care a suferit de încălcarea drepturilor sale. Să se invite participanţi şi factorii de decizie la aceste discuţii. Cazul să fie mediatizat şi oamenii să înceapă să discute la nivel naţional. Asta ar însemna informare, discuţii care generează discuţii.” 

Am discutat și cu psihologul Daniela Terzi-Barbăroșie despre concluziile comitetului ONU și ce se poate face în prezent. Citiți interviul aici.  

Distribuie articolul: