„Recent am fost în Moldova şi am găsit într-o revistă un articol despre vegetarianism. Părea să fie scris cu un singur scop – să sperie cititorii de impactul pe care-l are acest mod de alimentaţie”. Fiind vegetariană de peste 12 ani, specialista în nutriție și marketing alimentar Tamara Șchiopu își permite să abordeze subiectul şi să invite cititorii să afle mai multe despre regimul în cauză. Mit: Vegetarianismul înseamnă interzicerea consumului produselor din carne, ouă, a lactatelor şi produselor de mare.

Adevăr: Vegetarianismul nu este o religie, nici o cură de tratament. E alegerea benevolă a persoanei care decide să nu consume anumite produse de origine animală, din diverse motive, pentru totdeauna sau temporar.

În unele comunităţi (cum ar fi cele în nordul Indiei), vegetarianismul este regimul principal de nutriţie. În Occident, acesta se reduce mai mult la intenţia de a diminua efectul negativ asupra mediului (cauzat de consumul propriu) sau este determinat de decizia de a fi mai sănătos ori de a slăbi. De exemplu, în Marea Britanie 5% din populaţie, adică 3 milioane de oameni, sunt vegetarieni .

Mit: Vegetarienii sunt mai sănătoşi.

Adevăr: Este adevărat că vegetarienii suferă mai rar de boli cardio-vasculare, de diabet zaharat şi de cancer de colon. Însă fără o planificare corectă a nutriţiei, vegetarianismul poate fi nociv şi dăunător, ca și orice regim alimentar prost selectat. Este foarte uşor să „aluneci” spre un regim haotic de nutriţie, cu multe produse rafinate industrial – pizza, caşcavaluri ieftine, băuturi carbogazoase dulci, alcool, multe dulciuri. Un asemenea regim de nutriţie, în orice situaţie, duce la creşterea tensiunii arteriale şi la dereglări digestive.

Mit: Devii vegetarian ca să slăbești.

Adevăr: Într-adevăr, persoanele care trec dintr-odată la regimul vegetarian înregistrează o scădere de greutate. Însă dacă nu se respectă un regim alimentar echilibrat şi diversificat, kilogramele pot reveni, din cauza consumului de produse rafinate industrial (pâine şi orez alb, pizza, prăjituri), a zahărului din dulciuri şi băuturi sau a grăsimilor animale din caşcaval, unt şi smântână.

Mit: Regimul vegetarian este interzis copiilor mici, bătrânilor, sportivilor şi femeilor gravide.

Adevăr: Abordarea corectă şi echilibrată a vegetarianismului asigură o alimentare perfectă – cu toate substanţele nutritive necesare. Şi copiii mici, şi sportivii, şi bătrânii, şi femeile gravide pot fi vegetarieni, fără a se expune riscului de malnutriţie, dacă se cunoaşte bine esenţa acestui regim de nutriţie, inclusiv produsele care suplinesc toate substanţele necesare organismului.

Mit: Regimul vegetarian nu asigură organismul cu suficiente proteine (aminoacizi esenţiali).

Adevăr: Niciun produs vegetal, în afară de soia, nu conţine toţi aminoacizii esenţiali (opt la număr), pe care organismul uman nu-i poate produce. Problema proteinelor se rezolvă uşor – acestea se consumă din mai multe surse alimentare.

De exemplu, fiind de origine animală, peştele, ouăle şi lactatele deja conţin toţi aminoacizii esenţiali. Produselor vegetale le lipsesc unul sau doi aminoacizi. Combinate însă la dejun, prânz sau cină, acestea (leguminoasele, adică fasolea, năutul, lintea etc, făina integrală, nucile sau seminţele) conţin toţi aminoacizii necesari zilnic organismului. De exemplu, un pilaf de orez brun cu sos de roşii, linte şi alune vă asigură toţi aminoacizii necesari.

Mit: Regimul vegetarian creează condiţii favorabile pentru apariţia insuficienţei de fier şi de vitamina B12.

Adevăr: Făina nerafinată (cu tărâţe), nucile, seminţele, leguminoasele (fasolea, mazărea şi lintea), fructele uscate şi legumele de culoare verde sunt surse excelente de fier. Acestea aprovizionează organismului şi cu alte minerale esenţiale, cum ar fi zincul, seleniul şi magneziul.

Lactatele, ouăle, produsele din soia şi cerealele fortificate pentru dejun – toate conţin vitamine din grupul B. Să nu uităm că deficienţa de fier (anemia) şi de vitamina B12 se înregistrează la persoanele omnivore la fel de frecvent ca şi la vegetarieni.

Mit: Pentru a deveni vegetarian, este suficient să excluzi carnea din alimentaţie.

Adevăr: Deşi vegetarianismul e un regim de alimentaţie diversificată (pentru că impune consumul mai multor produse), trecerea la acesta fără o pregătire corespunzătoare poate cauza un anumit disconfort – senzaţia permanentă de foame, de oboseală, dispoziţia proastă, neliniştea şi nervozitatea.

Orice doritor de a deveni vegetarian sau de a posti pentru o anumită perioadă de timp trebuie să studieze suficient acest regim de alimentaţie, să înţeleagă principiile nutriţiei sănătoase, să cerceteze piaţa (ca să cunoască produsele accesibile în anumite anotimpuri şi regiuni geografice) şi ofertele din cafenele şi restaurante, pentru a nu fi permanent dezamăgit.

Sfatul unei vegetariene: Analizaţi serios motivele care vă determină să deveniţi vegetarian sau vegan.

Dacă e vorba de raţiuni religioase (post) – o planificare bună, pe durată scurtă, va elimina eventualele probleme legate de regimul de nutriţie.

Dacă decizia dumneavoastră este cauzată de motive sociale (protecţia mediului, boicotarea maltratării animalelor în ferme), asiguraţi-vă că mâncarea din localurile publice nu conţine grăsimi animale (bulion de pui sau untură). În această situaţie, cereţi mâncare de post – noţiunea e mai bine înţeleasă în localurile de alimentaţie publică din Moldova decât cea de mâncare vegetariană.

Dacă motivul vegetarianismului este doar de a slăbi, atunci vă pot confirma că și regimul omnivor (cu carne) nu vă împiedică să slăbiți, doar să folosiți carne fără grăsimi, preparată sănătos.

Mai jos vă propun un exemplu de meniu vegetarian simplu, pentru o zi, cu tot aportul de elemente necesare organismului.

Dejunul

  • Muesli cu fructe uscate şi lapte (degresat)
  • O felie de pâine neagră cu unt şi gem
  • Un pahar de suc de mere

Prânzul

  • Supă din legume şi linte
  • O chiflă din faină integrală
  • Un iaurt cu o banană

Cina

  • Paste făinoase cu ciuperci prăjite şi caşcaval
  • Salată de crudităţi cu uleiul preferat
  • Salată de fructe

Dacă simţiţi că acest regim nu vă satisface senzaţia de foame, includeţi gustări mici între mesele de bază – nuci, seminţe, fructe uscate, popcorn, biscuiţi săraţi din orez sau din ovăz.

Surse:
Oxford College Diet and Nutrition Manual, 2007
Revista Healthy, UK
The Food Doctor, Collins & Brown, 2004
http://www.bda.uk.com/foodfacts/vegetarianfoodfacts.pdf

Notă: Informaţia din acest articol nu substituie sfatul medicului. Orice persoană, care suferă de anumite probleme de sănătate sau observă simptome îngrijorătoare, trebuie să solicite consultaţia unui doctor calificat.

Distribuie articolul: