După cum am promis, am revenit la tunelul descoperit sub clădirea Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din centrul capitalei. După ce a muncit timp de câteva săptămâni, echipa de cercetători a tras concluzii.

Deși, din cauza ploilor, galeria subterană a fost înnămolită, asta nu ne-a împiedicat să elucidăm misterul. Mai multe, vedeți în video de mai jos, realizat de reporterul AGORA.md, Anastasia Antoceanu.

Arheologii au început săpăturile în fața clădirii. Au ajuns la o răscruce din această galerie subterană, observând în depărtare un alt capăt al tunelului, care ducea în spatele Academiei.

„Am încercat să punem pe un plan unde ar ieși celălalt capăt, am săpat și am dat de această gură care este mai bine păstrată decât cea din față. Este același sistem, aceleași blocuri de piatră fasonată, după dimensiuni este identică cu partea cealaltă. Este această fântână de acces și mai departe galeria propriu-zisă este amenajată din cărămidă bine arsă, cu piatra de boltă”, a declarat directorul de proiect, Sergiu Musteață.

Cercetătorii au descoperit că cea dea doua intrare în galerie a avut cândva podeaua văruită. S-au întrebat la ce ar fi folosit, în contextul în care tunelul are o înălțime de 1,3 metri și o lățime de 1,5 metri.

„Nu e prea ușor ca omul și mai scund de felul său să circule dintr-un capăt în altul. Nu a fost un tunel de refugiu sau nu a fost ceva care să fie pentru depozitare, deoarece este incomod de a naviga prin această galerie subterană și cred că cea mai plauzibilă este ipoteza că a fost un sistem de ventilare și de aerisire a acestei clădiri”, a spus expertul.

Expertul spune că acest sistem de ventilare a fost pe larg răspândit, în secolul al XIX-lea, în clădirile publice de mari dimensiuni. În susținerea acestei ipoteze, s-au găsit câteva indicii.

„Se vede foarte clar în tavan un scripete, o carcasă metalică și aceste aripi metalice, care s-au mai păstrat câteva dintre ele, prin care, probabil, mecanic, se regla intrarea și asigurarea cu aer din partea lacului Valea Morilor. Prin acea intrare se garanta intrarea unui curent de aer masiv. Prin galeriile subterane, care erau create și prin pereți și horn, probabil erau cel puțin două hornuri, se crea un circuit de aer proaspăt și curat”, a explicat arheologul.

Pentru confirmarea acestei supoziții, cercetătorii au expediat o solicitare la arhiva de la Sankt Petersburg, acolo unde s-ar putea afla proiectul inițial al clădirii. Oamenii de știință sunt încă în așteptarea unui răspuns. Deocamdată, nu se știe însă care va fi soarta acestei galerii.

„Am discutat cu administrația universității și cumva am convenit că ei caută soluții să reconstituie parțial aceste guri de acces și, mai apoi, părțile acestea să fie acoperite cu pământ, dar și să fie o hidroizolare, să nu pătrundă apa în subsolul acestor subterane. Ne-au promis că pe parcursul verii analizează, se gândesc și poate avansează în realizarea acestui gând. Dacă nu, noi vom fi nevoiți, în măsura în care putem și ne permitem, să conservăm parțial și să punem pământul înapoi. Dar ar fi mare păcat”, a menționat Sergiu Musteață.

La finalul proiectului, arheologii vor întocmi un raport pe care îl vor prezenta Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Oamenii de știință speră că galeria, care are o lungime de peste 20 de metri, va fi curățată în totalitate, astfel încât să se revină la menirea ei inițială. Între timp, aceeași echipă se află acum la Soroca, unde cercetează galeriile subterane din centrul orașului.

Sursa: AGORA

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: