În Italia îți e mai mare dragul să naști, ne convinge Lilia Gonța, o moldoveancă stabilită în acea țară deja de mai mulți ani. Este fericită că a născut acolo, într-o maternitate în care sănătatea mamei și a copilului sunt mai presus decât orice. Pentru campania #Cumamnăscut, ne-a descris condițiile spitalelor din țara în care este stabilită, comportamenul medicilor și atitudinea întregului personal al spitalului față de pacienți.

În Italia s-a îndrăgostit și tot acolo a devenit mamă. Așa începe istoria ei, una fericită și diferită, o poveste la care multe mame care au născut în Moldova doar ar fi visat să o aibă. 

„În vara anului 2014 am plecat în Italia în vizită la sora mea! De cum am ajuns mi-a plăcut foarte mult. Oamenii care m-au întâlnit îmi zâmbeau frumos și se salutau chiar dacă eu la început nu înțelegeam multe. Erau foarte atenți și plăcuți! Dar ideea mea a fost să mă reîntorc în țara pentru a continua studiile! La un moment dat, viața a luat o altă întorsătură și așa a fost să rămân aici, unde am cunoscut omul vieții mele! După un an și jumate, de ziua mea de naștere, m-a cerut în căsătorie și tot atunci mi-a cerut să-i fiu mama copiilor săi! Desigur că răspunsul a fost DA și, după o lună, aflăm marea veste că așteptăm un copilaș!”

Bucurii de nedescris.

„Soțul mi-a spus din start că va fi băiat și că-i va purta numele!”

Au început investigațiile privind evoluția sarcinii.

„La aproximativ 8 săptămâni m-am pus la evidență. Mi-au făcut ecografii, au văzut copilașul că e bine și mi-au dat pastilele care trebuie de primit în timpul sarcinii (acid folic). În fiecare lună făceam analize și controale ginecologice, inclusiv și ecografii la lunile recomandate. A decurs totul bine. În timpul sarcinii probleme de sănătate n-am avut. Cred că e normal să ai amețeli și multe altele, proces despre care cunosc toate mămicile! Data nașterii era prescrisă pe 21 martie 2017, însă eu am născut pe 25 martie. Era o sâmbătă când i-am spus soțului că am dureri diferite decât cele de obicei. El îmi spunea că eu sunt prea agitată și că nu-i nimic, că eu trebuie să nasc pe 29 martie, adică de ziua lui. Însă eu n-am așteptat și l-am grăbit să plecăm la spital. Ajungând acolo, repede m-au văzut medicii, și după o vizită efectuată mi s-au rupt apele. Urma să nasc în ziua de 25.”

Medicii au acționat rapid și eficient atunci când procesul nașterii a început.

„Era deja seară, o noapte ploioasă, cu fulgere și tunete. Și durerile cele mari și minunate nu întârziau să apară. Medicii au fost mereu lângă mine și, când au început durerile din 3 în 3 min, ei au început procesul. Am născut pe un fotoliu din ecopiele – la noi se numește masă de naștere. Mi-a fost foarte comod. Infirmierele erau în jurul meu și mă ajutau cu ce puteau ele mai bine. Erau mai multe nașteri în acel moment, auzeam cum strigau alte femei de durere. Medicul de bază era ocupat cu altă naștere, eram cu trei infirmiere. Când au devenit durerile insuportabile, am cerut epidurală. Atunci au venit și medicul și anestezistul. Erau cam 6-7. Toți mă ajutau în diferite moduri. NU m-au lăsat nicio clipă și nu au strigat la mine deloc. Mă făceau să râd și vorbeau foarte liniștit. Îmi spuneau chiar să strig așa încât să pot împinge tare. Mi-e îmi era rușine să strig, însă ele mă îndemnau să o fac și mi-au spus că asta e ceva normal. Soțul meu a fost lângă mine pe tot parcursul nașterii, de fapt, el a fost primul care l-a văzut pe micuțul nostru. El m-a ținut de mână și mi-a dat apa, încurajându-mă cu cele mai frumoase cuvinte! Într-un final, medicii m-au ajutat să nasc, văzând că singură nu reușesc. Momentul cel mai plăcut a fost când a venit pe lume mică noastră ființă. Când am deschis ochii mi l-au pus pe burtă… atât de mic și drăguț, apoi l-au luat și l-au cântărit. Apoi mi l-au adus din nou. L-am sărutat dulce și am spus „tu ești sensul vieții noastre! MULȚUMIM Doamne Isuse!”. De aceea am ales și numele Efim-Emmanuel, semnificând Dumnezeu este cu noi.”

Durerile au fost compensate de marea bucurie – venirea pe lume a copilașului, iar medicii i-au fost alături și în momentele mai grele, și în cele fericite. Pentru tot îi mulțumește lui Dumnezeu.

„Având complicați la naștere, Dumnezeu nu m-a lăsat! După naștere, medicii au aplaudat și mă lăudau că am fost bravo. A trebuit să mă coase, dar nu am simți nimic. Medicul care m-a cusut timp de jumate de oră a fost foarte atent. După care m-au dus cu scaunul cu rotile în cameră. Acolo eram singură, dispuneam de baie, wc, sonerie la pat ca, în caz de urgență, să-i pot chema ca să nu mă ridic din pat. Având complicații după naștere, nu m-au lăsat să mă ridic din pat aproape 2 zile. Veneau ei și mă spălau, îmi era rușine și refuzam, dar ei insistau să-și facă bine lucrul. Îmi schimbau lenjeria de pat odată sau chiar de două ori pe zi. Veneau și mă vizitau din 30 în 30min. Mă schimbau și pe mine, ceva ce nicăieri n-am mai văzut. Mereu refuzăm că-mi era rușine. Dar ei nu m-au lăsat. Medicul de bază cu care am născut nu a dormit toate noaptea. Venea mereu și mă vizita să vadă cum mă simt. Mi-au adus chiar și aparatul de control cu tot cu monitor pentru a-mi face o ecografie. Mie deja îmi păreau prea insistenți. O doamnă venea dimineața și seara și-mi făcea curat în cameră și-n baie. Alta venea și mă întreba meniul, ce vreau să mănânc în fiecare zi! Mâncarea mi-o aducea toată ambalată. M-am simțit răsfățată. Băiețelul l-a adus curat, băit și îmbrăcat cu hăinuțe. Tot ele mi-l schimbau până mi-am revenit eu. Dădacele care aveau grijă de copii mi-l luau în fiecare seară și-i făceau băiță. Mă ajutau să alăptez, mă învățau pas cu pas fiecare moment. Când auzeam pași pe coridor îmi dădeam seama că vin la mine și-i spuneam soțului că vreau mai repede acasă pentru că aici sunt controlată mereu!”

„Aș spune că suntem o familie binecuvântată de Dumnezeu că am născut aici.”

„Având complicații nu pot să-mi imaginez ce se întâmpla, dacă nașterea mea avea să fie neglijată, așa cum au fost a multor femei din Republica Moldova. Nu pot să judec pe nimeni, dar bazându-mă pe nașterile mamei și soacrei mele, pot să spun că sunt binecuvântată că am născut aici! Aici nu există mită la spital sau cadouri. Nu am plătit nici măcar un euro la nimeni! După 3 zile am fost externată cu bine. Tot medicii m-au sunat după o lună să fac o vizită, evident, gratuită! Aici medicii mereu sunt cointeresați de viața ta și al copilului tău! Țin să mulțumesc tuturor medicilor care au avut grijă de sănătatea copilului meu și a mea și scumpului nostru tătic care a fost mereu alături! Să crești copiii aici, nu-i deloc greu, dacă măcar unul din părinți muncește. Sunt alte condiții de trai și alte posibilități.

Citește și: O mamă aduce speranță prin intermediul campaniei #Cumamnăscut că avem și medici buni: „Contează tonul vocii medicilor”

Au fost dureri, sigur, chiar foarte mari! Îmi amintesc că le ceream un perete să-l stric. Ei mă întrebau pentru ce?! le spuneam că de durere aș fi putut face și asta. După naștere au avut grijă să-mi pună perfuzii antidurere, pentru că rănile după naștere au o durere continuă pentru o perioadă. În pofida riscurilor și a avertizărilor medicilor că trebuie să nasc prin cesariană, eu am refuzat, și am mers la o naștere pe cale naturală, cu semnătura mea. Cu ajutorul Lui Dumnezeu și al medicilor, am născut un prunc perfect sănătos. Medicul mi-a spus că e așa un copilaș bravo și că a vrut repede să vină pe lume, lucru de care medicul s-a mirat nu a mai văzut. Bebelușul a primit nota 10 la naștere. Mă bucur mult de experiență pe care am trăit-o, este unică și de fiecare dată cînd îmi amintesc mă emoționez! Cred că acest moment trebuie să-l trăim ca cel mai frumos din viața noastră și nu ca cel mai trist coșmar pe care unele femei l-au trăit!!! Să nu permitem nimănui să ne distrugă cele mai frumoase și unice momente ale vieții pe care ni le oferă Dumnezeu! Femeilor fiți binecuvântate cu o naștere ușoară.”

„Copii de aici nu au lipsurile care le au cei din Moldova. Dacă ai acte în regulă aici primești și ajutor lunar din partea statului! Un apel către mame ar fi să nu se lase bătute și să combată corupția și neglijența din spitalele noastre! Nu le mai băgați bani prin buzunar și cutii cu ciocolate.

Medicii care cer mită și neglijează pacienții, să aibă mustrări de cuget și înțelepciune, iar acelor medicii care își fac munca cinstit le doresc să fie exemplu pentru ceilalți!”

 

Nota redacției: Dacă vrei să ne împărtășești istoria ta despre Cum ai născut în Republica Moldova, dacă vrei ca povestea ta să fie auzită scrie-ne la EA@interakt.md, iar noi o vom publica, cu numele sau sau sub anonimat, așa cum vei prefera. Ne poți mărturisi și istorii pozitive, ne poți spune despre doctorii sau cadrele medicale calificate care ți-au lăsat o impresie bună și crezi că lumea merită să știe despre ei. #Cumamnăscut

Distribuie articolul: