Nopțile nedormite, neîndemânarea de la început, dar și durerea sânilor împietriți ne fac de cele mai multe ori să cedăm în fața alăptării și să alegem alte forme de hrană pentru bebeluși. Însă toate astea nu durează mult, iar mămicile care, la acest pas greu au avut parte de susținerea celor apropiați sau a unui consultant în alăptare, totul s-a rezolvat. O nouă poveste #Cumamalăptat cu jurnalista Irina Harea-Mardari, creatoare de povești personalizate pentru copii.
„Despre mine cred că pot spune că am fost ceea ce se numește o mamă nepregătită. Înainte de a se naște Mia, nici măcar nu știam să țin cum se cuvine un bebeluș în brațe. Mi-am propus, însă, să alăptez pentru că documentasem subiectul și știam că e cel mai minunat dar pe care îl pot face.
La câteva minute după naștere, îmi amintesc foarte bine cum moașa mi-a pus fetița la sân și mi-a urat bun venit în noua viață. Numai că a uitat să-mi spună că alăptarea nu e deloc ceea ce pare în reviste și în spoturile publicitare. La început a fost tare, tare greu. Fetița nu lua corect sânul, respectiv nu se sătura, plângea mai mareu și nu lua cine știe ce în greutate. Am fost foarte tentată să renunț. Nopțile nedormite, durerea care venea de la sâni, dar și nemulțumirea bebelușului mă făceau să mă gândesc tot mai mult și mai mult la alternative.
După câteva zile de bocete și de haos, am zis că trebuia să mă adun și să las dorințele mele pe planul secund. Acum Mia e cea mai importantă. Rezoluția era să reușesc să alăptez până la 6 luni. Am citit pe net sfaturile consultanților în alăptare și am început să le aplic pe rând. Cu cât mai des puneam copilul la sân, cu atât mai fericită o vedeam. Nu am avut nevoie nici de ceaiuri de tot soiul, nici de pâine cu unt și cașcaval, nici de nuci și miere. Cu fiecare zi care trecea lactația se instaura. Încet, dar sigur.
Când Mia a împlinit șase luni, alăptarea devenise deja momentul nostru de răsfăț, de iubire, de intimitate. Am uitat de promisiunea făcută la început și o alăptez și acum, la aproape 11 luni. De fiecare dată când o atașez la sân simt satisfacție, dar și mândrie. Mă bucur că reușesc să-i ofer cea mai bună parte din mine.”