S-a reîntors în muzică de unde nu a plecat de fapt niciodată pentru că aceasta este marea ei stihie. Victoria Mahu a îndrăznit să le arate europenilor ce tradiții frumoase avem și i-a pus, mai nou, să danseze „Băsmăluța”. Are planuri mari pentru viitorul apropiat, planuri care includ și realizarea unui CD, asta după ani de eforturi continue în care a reușit să-și certifice talentul și nivelul muzical la care se află.

Victoria, cum e viața în Franța? Nu-ți este dor de casă, de cei dragi?

E bine atâta timp cât ești alături de cei dragi și mai ai și prieteni. După 10 ani sunt obișnuită cu dorul, care devine din ce în ce mai suportabil.

 Victoria Mahu

Ai plecat din start cu gândul că vei mai face muzică sau ideile au venit pe parcurs?

Atunci când ajungi într-o altă țara începi totul de la zero. Asta am făcut și eu, chiar dacă, din punct de vedere personal, îmi aranjasem cumva lucrurile. Muzica m-a acompaniat întotdeauna, însă a trebuit să refac totul, asta deoarece diplomele mele de acasă nu erau valabile. Am lucrat și în alte domenii pentru a-mi câștiga viața, dar am cântat mereu. A trăi din artă este un sacrificiu și un efort, atât în Franța, cât și în Moldova.

Victoria Mahu

Care este acum proiectul pentru care muncești și ce succes aveți?

În prezent mixez albumul pe care l-am înregistrat la Strasbourg. De asemenea, alături de colegii mei de scenă care mă acompaniază acolo, pregătesc câteva concerte. Trebuie să vă spun că sunt o echipă extraordinară, pe cât de cosmopolită, pe atât de frumoasă: pianistul Damien Groleau, beat-box: DJ Menas, chitaristul Christopher Peyrafort, percuționistul François Essomba și, desigur Lionel Achenza, cu care am făcut duetul „Băsmăluța”.

 

Planifici lansarea unui CD, tot ce vom asculta pe el va fi în stilul „Băsmăluța”, pe care am admirat-o recent?

Toate piesele sunt diferite, nu am vrut nici să mă repet, dar nici să plictisesc urechea ascultătorului care are plăcerea să asculte acest material. Majoritatea melodiilor sunt melancolice, pentru că așa mi-i firea. O să regăsiți și careva motive din muzica pe care o făceam în Moldova, însă influențe sunt multe în acest album, vă veți convinge.

Care sunt, de fapt, planurile voastre cu acest proiect?

De fapt, de cinci ani, aici în Franța, lucrez în domeniul arhitecturii. Este o profesie care îmi place mult, însă mi-aș dori să pot face muzică și să-mi câștig viața cu ea. Încercăm, pe moment, iar dacă ne va reuși, inclusiv grație acestui CD, o să mai auziți de noi.

 Victoria Mahu

Ai avut, în acest timp, și tentative de a reveni în arealul muzicii autohtone. Te-au dezamăgit reacțiile sau te-ai convins de anumite lucruri?

Nu am investit destul de mult încât să aștept rezultat, și aici nu vorbesc neapărat despre bani, ci mai degrabă de speranțe sau așteptări. Au apărut multe talente noi, lucru care mă bucură. Tot ce știu este că nu voi aluneca în zona comercialului doar pentru ca să plac cuiva sau pentru ca muzica mea să se vândă, nici în Franța, nici în Moldova.

Care este marea diferență dintre industria muzicii de la noi și cea franceză?

Populația Franței număra 66 de milioane de locuitori. Respectiv pentru a te face cunoscut e mult mai complicat. La fel ca în Moldova, industria muzicală franceză este dirijată de o mână de oameni. Din fericire, revoluția internetului a deschis multe căi pentru mulți artiști.

 Victoria Mahu

Cum au fost percepute tradițiile noastre (muzica, portul), promovate de tine acolo, de către colegii străini, de soțul și familia ta?

În Franța tradițiile populare, mai ales ale muzicii folclorice, s-au pierdut. Francezii în majoritate sunt foarte receptivi la aceste valori: se organizează multe concerte și festivaluri de „World Music” sau „Musique du Monde”. Colegilor mei muzicieni le place mult folclorul nostru, mulți își doresc să facă „stagii” la intrumente populare de-ale noatre. Am avut cu ei multe discuții la această temă: unii ziceau că se poate învăța întocmai stilul și melismatica populară, iar alții ziceau că trebuie să fii născut în țara respectivă.

Victoria Mahu

Vei mai reveni în Moldova pentru a face muzică?

Mi-aș dori sa organizez un concert la Chișinău cu ocazia lansării albumului, dar vedem cum ne va reuși acest lucru.

Unde te vezi peste vreo zece ani?

Sper ca peste 10, 20 sau 50 de ani să pot fi pe scenă, să creez cântece indemodabile, care să atingă inima multor generații. 

Foto: Arhivă personală