Din cei 142.306 cetăţeni ai Republicii Molodva cu permis de şedere legal în Italia, apoximativ 70 la sută sunt femei. Femei care au plecat de acasă pentru viitorul lor, pentru viitorul copiilor lor şi, uneori, chiar și pentru nepoţi. Unele se întorc în ţară, iar altele, aşa ca Dina Ciocanu, reuşesc să-şi croiască un viitor în ţara gazdă.

Dina Ciocanu este din Chişinău, a absolvit Universitatea de Stat, Facultatea de Litere. Acasă a predat limba română, a tradus din rusă, a corectat şi a redactat subtitrările la filmele artistice. În Italia  a ajuns în 2009, iar acum are deja și o afacere pusă pe roate… de fapt de aripi de avion. Dina Ciocanu îi aduce în republica Moldova pe italienii care vor să beneficieze de servicii stomatologice de înaltă calitate și la prețuri avantajoase. pe lângă toate, este şi autoarea cărţii „Fântâni fără ciutură”, notează Gazeta Basarabiei.

Cum v-a venit ideea deschiderii afacerii în Italia?

În Italia am început să lucrez într-o familie. După ce am însuşit limba italiană, mi-am zis că trebuie să încerc şi alt lucru. Am analizat mai multe variante. M-am gândit şi la o casă pentru turişti, şi la o casă de bătrâni (prima mea specialitate e soră medicală de reanimaţie). Am ales că voi activa prin intermediul unei Agenţii de afaceri. Am dreptul să execut mai multe practici. Printre ele, dezvăluirea publicitară pentru societăţile străine. Adică pot intermedia diverse rapoarte dintre cetăţenii Italiei şi ai Moldovei. M-am gândit să promovez activitatea unor producători moldoveni (vinuri, artă) şi unele servicii (de tratament în clinicile stomatologice, de consultanţă juridică pe lângă un oficiu de avocaţi).

Care au fost problemele cu care V-ați confruntat în procesul deschiderii activităţii?

Agenţia se numeşte „Dental Tour Moldova”. Procesul de deschidere a fost anevoios. Am creat Agenţia împreună cu fratele meu, ca întreprindere familială. Birocraţia înfloreşte şi aici, ca şi la noi acasă. A trebuit să batem multe drumuri pe la diverse instanţe, până să înţelegem cum trebuie să facem. Contradicţiile din diverse structuri deseori ne-au derutat. Ba era vorba de DIA, ba era vorba de SCIA. Ba Agenţia necesita numai deschiderea Partitei IVA, ba aceasta nu era suficientă şi trebuia să avem înscriere la Camera de Comerţ. Am vrut să începem cu o Agenţie de consultanţă, că era mai simplu. La un moment dat, consultantul de afaceri a descoperit că asemenea tip de afacere n-ar fi compatibil cu statutul oficiului nostru de la Mestre. Oficiul are obiectivul de uzare comercial, pe când activitatea de consultanţă nu ar fi avut specific comercial. Trebuia ori să schimbăm oficiul, ori să modificăm statutul Agenţiei. Astfel ea s-a transformat în una de afaceri. Mie îmi place. Ne oferă mai multe oportunităţi în activitate. Desigur, şi mai multe responsabilităţi.

Ce tip de servicii oferă Agenţia?

Oficiul nostru se află în oraşul Mestre, Veneția. Agenţia se prezintă ca intermediar al diverselor rapoarte comerciale dintre cetăţenii ţărilor noastre. Fie că intermediază contactul cu clinicile stomatologice de la Chişinău, fie cu oficiile de avocaţi, fie cu producătorii autohtoni. Avem dreptul să răspândim publicitate cu privire la societăţile străine. Depinde de noi care dintre acestea ne vor interesa. Pentru început, dăm mai multă atenţie intermedierii dintre cetăţenii de aici şi clinicile stomatologice din Moldova. De aici şi vine denumirea Agenţiei – Dental Tour Moldova. Considerăm direcţia aceasta mai actuală şi mai solicitată, având în vedere preţurile foarte înalte pentru lucrările dentistice în Italia. Aceleaşi proceduri în Moldova ar costa de trei ori mai puţin. De aceea şi propunem accesul spre clinicile noastre. E un interes dublu: pe de o parte, munca plătită în clinica moldovenească, şi pe de alta, o economie de bani de circa 65% pentru clienţii italieni. Odată ce clientul acceptă planul de tratament şi costurile, se stabileşte o zi anumită şi o oră fixă pentru prima vizită în clinica de la Chişinău. În dependenţă de aceasta, se procură biletul de avion şi se fac rezervările de rigoare la hotel.

Paralel, pentru interesaţi, mai ales pentru cetăţenii Moldovei, oferim intermediere cu oficiul de avocaţi de la Chişinău, pentru consultanţă şi soluţionarea ulterioară a problemelor.

Consideraţi că italienii vor aprecia faptul că oferiţi servicii pe care ei le achită aici în Italia dublu, dacă nu chiar şi triplu?

Mai devreme ori mai târziu, italienii vor aprecia oferta noastră. E vorba de o reducere de cheltuieli pentru ei de circa 65%. Clinicile noastre eliberează garanţia europeană pentru lucrările executate şi factura care poate fi folosită la deducerile fiscale (scarico 730). În Italia, conlucrăm cu o agenţie de finanţare care ar putea oferi împrumuturi convenabile pentru cei de nu au la activ suma întreagă pentru tratamentul dentar. Clinicile moldoveneşti cu care conlucrăm sunt dotate cu aparate şi materiale stomatologice de înaltă calitate, la nivel european. Medicii de asemenea deţin specializări europene. În afară de aceasta, italienii vor avea ocazia să cunoască ţara şi cultura noastră. La dorinţă, pot face o călătorie scurtă prin locurile interesante ale Moldovei (Cetatea Sorocii, mănăstiri, beciuri renumite, sanatorii). E o călătorie organizată, începând de la planul de tratament provizoriu cu preţurile respective (bilet avion, hotel, prima vizită în clinică, şederea în Moldova), până în ziua de zbor spre Italia.

Care sunt primii clienţi? Ne puteţi vorbi despre impresiile persoanelor care au aplelat la dvs.?

Suntem abia la început de cale. În oficiu intră lume diversă, cu întrebări diverse, rămân apoi cu impresii diverse. Cineva mi-a reproşat că nu e bine că medicul e departe – el ar trebui să se uite în gura pacientului. I-am spus că în ziua de azi, cu tehnologiile moderne, aceasta nu e o necesitate. Eu trimit panoramica dentară de pe disc în clinică, prin intermediul internetului, medicul o analizează şi proiectează un plan de tratament cu costurile respective, pe care eu îl pun ulterior la dispoziţia clientului. Un medic bun ştie să descifreze o panoramică dentară pe CD, fără a se uita în gura pacientului. Unii spun că Moldova e departe şi eu le explic că sunt doar două ore de zbor cu avionul, iar acolo sunt întâlniţi la aerport, însoţiţi la hotel, apoi la clinică, de un cunoscător de italiană. Acceptă tipul acesta de călătorie persoanele îndrăzneţe şi mai moderne, care înţeleg că în ziua de azi distanţa nu e o problemă şi că în Moldova clinicile stomatologice sunt credibile, întrucât a ieşi pe piaţa internaţională înseamnă a deţine o anumită calitate a serviciilor. Călătoria e organizată în detalii, iar ăsta e un moment de credibilitate pentru noi. Acum pregătim grupul de persoane interesate, pentru începutul lunii aprilie.

Ştiu ca sunteţi filolog de profesie. În pofida faptului că sunteţi departe de casă, aţi reuşit  să scrieţi  în limba româna şi, se pare, şi în italiană. Puteţi să ne vorbiţi despre aceasta?

Ideea primului roman, „Fântâni fără ciutură”, mi-a venit pe când redactam o carte documentară despre deportările staliniste. M-a intrigat în măsura în care să vreau să expun istoria ocupaţiei sovietice a Basarabiei într-un roman artistic. De fapt, m-am pornit în lume ca să pot scrie. O femeie în Moldova este prea îngreuiată cu grijile familiei, timp liber nu mai are. Eu simţeam că trebuie să încep a-mi pune pe hârtie gândurile, dar nicidecum nu se întâmpla să rămân faţă în faţă cu pagina albă. Cartea „Fântâni fără ciutură” am scris-o, în mare parte, în străinătate. Mi-am adus de acasă cărţi documentare, pe care le-am studiat. M-am înscris la bibliotecă (în regiunea în care lucram) şi am început să citesc cărţi în italiană, la aceeaşi temă. Romanul aduce mesajul ocupaţiei sovietice. Acţiunea începe în ajunul năvălirii trupelor ruseşti pe teritoriul Basarabiei. Protagoniştii cărţii trec prin deportări, prin foametea organizată, prin colectivizare, prin încercarea ocupanţilor de a extermina poporul român. Eroii romanului luptă pentru drepturile lor chiar şi după proclamarea Independenţei ţării noastre. E o temă care interesează lumea. Italienii devin curioşi când le vorbesc despre aceste fapte. De aceea am început să traduc cartea în italiană. Sunt la jumătate, la pagina 180. Între timp, am finisat al doilea roman, de dragoste, care face tangenţă şi la viaţa străinilor în Italia. Manuscrisul urmează a fi editat în timpul apropiat. A treia carte e la început de cale. Are o tematică la fel de interesantă – rezistenţa antisovietică în Basarabia. Această scriere va necesita timp, având în vedere seriozitatea mesajului. La primul roman am muncit cinci ani.

În afară de scris, am făcut în Italia un alt lucru important pentru mine. Aflându-mă la Bologna, am frecventat, timp de doi ani, un curs de ceramică, organizat în laboratorul sculptoriţei Simona Ragazzi “Il Paese dei Balocchi”. Am însuşit câteva tehnici de ceramică: RAKU, argille sigillate, maiolică. Lucrul cu lutul m-a ajutat să rezist. Aşteptam de la o săptămână la alta zilele când mă puteam duce pentru două – trei ore în laborator. Mă încărcam de atâta pace acolo, încât singurătatea îmi părea mai uşor de dus. În timpul apropiat, vreau să încep din nou a lucra în ceramică, aici la Mestre. Am şi făcut cunoştinţă cu proprietara unui salon de artă, unde voi putea expune lucrările mele pentru expoziţie şi vânzare. Ca un plan de perspectivă.

Este bine că femeilie migrante reuşesc să crească şi să fie active, pentru că femeile active sunt cele care pun lumea în mișcare. Anume prin exemple ca cel al doamnei Dina Ciocanu putem forma o imagine pozitivă a femeilor noastre care locuiesc peste hotare, în pofida tuturor prejudecăților şi clişeelor.

Articol realizat în cadrul proiectului „În prim plan FEMEIA”, desfăşurat în cadrul programului de granturi Diaspora Engagement Hub, implementat de Biroul Relații cu Diaspora (BRD) al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, în parteneriat cu Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), Misiunea în Moldova, în cadrul proiectului „Consolidarea Cadrului Instituţional al Republicii Moldova în domeniul Migraţiei şi Dezvoltării”, finanţat de Agenția Elvețiană pentru Cooperare și Dezvoltare (SDC).

Autor: Aliona PURCI, Padova pentru Gazeta Basarabiei