Ați amintești când ai folosit un agent de curățat? Fie că te-ai spălat pe mâini, ai împrospătat niște haine sau ai făcut vasele lună, ai apelat la ajutorul unui săpun, detergent sau soluție de spălat vase. Aceste produse și-au făcut viză de reședință în viețile noastre cotidiene, iar noi, obișnuiți cu confortul și rapiditatea cu care acestea acționează, nici nu ne gândim la potențialele daune. Dar despre toate pe rând.

Producerea săpunului a început încă în secolul al XV-lea, la Veneţia, în secolul al XVII-lea, la Marsilia, iar în secolul XVIII s-a răspândit în întreaga Europă şi în America de Nord. La baza proprietăților de curățare a săpunului stă compoziția sa, preponderent grăsimea animală și alte ingrediente naturale.

Până în 1940 săpunul era cel mai folosit detergent. În timpul celui de-al doilea război mondial, lipsa grăsimilor a dus la cercetarea detergenților sintetici. Apoi, după război, apariția mașinilor de spălat automate a accentuat nevoia unor noi alternative săpunului, întrucât acesta nu se potrivea din cauza spumei abundente pe care o produce.

sapun lichid

În urma cercetărilor au apărut detergenții – produşi organici de sinteză care au structuri şi proprietăţi asemănătoare săpunului. Tradițional, comitem o greșeală numind drept detergent acea pudră sau lichid folosite la spălarea rufelor. Detergentul este, de fapt, ingredientul de bază al tuturor substanțelor de curățat, pentru că este un produs care are proprietăți de curățare, de degresare, de umectare sau de emulsionare.

Cel mai răspândit produs de curățat este, probabil, detergentul de rufe. În componența acestuia intră numeroase substanțe: de la sufractanți (detergenți) până la înălbitori optici și parfumuri. Sufractanții sunt obținuți din materii prime petroliere, sunt puțin sau chiar deloc biodegradabili, se îndepărtează cu mare greutate de pe suprafața apelor pentru că produc o spumă otrăvitoare, distrugând toate formele de viață din ape, iar unele alternative ieftine ale acestora (LAS-urile) sunt deosebit de dăunătoare pentru soluri. Fosfații, fosfonații, agenții de înălbire pe bază de oxigen activ, parfumurile – sunt substanțele responsabile pentru dereglarea ph-ului pielii, provoacă alergii și iritații. Lista este lungă, iar efectele nocive sunt cu atât mai mari, cu cât durata de folosire a substanțelor este mai îndelungată. Și dacă au de suferit apele și solurile, atunci prin produse și apă de băut, ele oricum nimeresc în organismul nostru, mai devreme sau mai târziu.

Ce e de făcut? Doar nu vom purta hainele nespălate doar pentru că detergentul este un produs agresiv pentru sănătatea umană și mediul înconjurător.

Alternative există.

bio detergent

Una dinte ele sunt detergenții bio – o clasă  de produse care conțin ingrediente active naturale, extrase din plante (citrice, aloe vera, nuca de cocos, legume, soia, lavandă, eucalipt, mușețel etc.), prietenoase mediului natural, fiind alcătuite din substanțe care nu lasă reziduuri, sunt total biodegradabili. O altă soluție (mai ieftină, ce-i drept) –sunt detergenții fără fosfați, care au mai puține substanțe nocive pentru sănătate și mediu, însă oricum nu pretind a fi totalmente biodegradabile, deci inofensive. Cea mai ieftină opțiune sunt produsele de curățat 100% naturale – săpunul de casă, bicarbonatul de sodiu, oțetul alb, sucul de lămâie ș.a. Acestea, în diverse combinații, se pot isprăvi atât cu curățenia în casă, cât și cu spălatul rufelor (chiar și în mașina de spălat automată), cu spălatul veselei, adică pot înlocui cu succes toate cele spray-uri și recipiente cu soluții magice pe care noi le procurăm de la magazinul de chimie în cantități impunătoare.

Fiind înconjurați de „otrăvuri cu acțiune lentă”, pe care corpul nostru, și mai ales al copiilor, le absoarbe prin căile respiratorii, prin piele, chiar prin aparatul digestiv, ne îmbolnăvim treptat și, deseori, ireparabil. Te îndemnăm să fii cât mai precaut la substanțele pe care decizi să le folosești îngrijind de familia ta și să optezi pentru alternative cât mai naturale.

Autor: Centrul Național de Mediu