Poate nu ți-ai pus întrebarea, sau poate te-ai gândit la asta nu o o singură dată, dar, ce facem cu deșeurile alimentare? Cu această întrebare s-a ciocnit și Anna Smolnițchi, autoarea blogului Apostrof.md, și află că a găsit un răspuns: deșerturile alimentare pot fi mai utile decât credeai pentru pământ! Cum se face una ca asta, povestește chiar ea. 

„După fiecare rundă de gătit, în familia noastră de „vegani în devenire”, rămân foarte multe coji de legume. Înțelegeam că trebuie să folosească la ceva, așa cum se întâmplă în sate, unde oamenii le dau păsărilor și animalelor. Unele resturi de mâncare ajung în grădină ca îngrășământ. Țin bine minte movila de gunoi din spatele casei bunicilor mei, din satul Vadul – Rașcov. Toate deșeurile organice acolo ajungeau. Ce pot face eu, orășeană, ca să le întorc pământului? Mă gândeam să le trec prin robotul de bucătărie, să le mărunțesc, și să le pun sub tufele de pe parcela minusculă din curtea blocului. Apoi mi-am zis, oamenii nu o să mă înțeleagă, dar nici atâta pământ, cât să acopăr deșeurile din bucătărie, nu avem. Și pentru că nu putem ține un porc la bloc, ne-am gândit la compostare, ca în vremurile bune”, își începe Anna istorisirea.

Anna Povestește că soluția perfectă care a ajutat-o să rezolve problema deșeurilor alimentare a găsit-o la IarmarEco, unde unde echipa inițiativei Ask a Woman i-a sugerat că tot de ce are nevoie este o găleată și un pumn de tărâțe – Bokashi.

„Aruncați deșeurile în găleata asta cu capac, presurați un căpăcel de tărâțe. Mai puneți un strat de rămășițe – mai presurați tărâțe. Și tot așa, până umpleți găleata”, spune Anna că  i-a povestit entuziasmată o membră a echipei.

Așa se face că, deja de o bună perioadă de timp Anna folosește această metodă de compostare a deșeurilor alimentare. Iar ca să-ți reușească și ție procesul, iată câteva detalii pe care să le respecți:

  1. Capacul trebuie să fie tot timpul complet și strâns închis.
  2. Deșeurile trebuie presate ca să fermenteze mai repede.
  3. Este important să pui un strat de deșeuri, apoi un strat de tărâțe. Peste 2 kilograme de resturi, presurăm 5 grame de tărâțe Bokashi (= un căpăcel de la o butelie cu apă).

Ce faci ulterior cu deșeurile?

„O ducem la movila de compostare. În Chișinău avem un punct amenajat de tinerii de la Ask a Worm, în sectorul Buiucani. Știu  că și crescătorul de ardei iuți, Sergiu Țurcanu, compostează pentru serele lui. Cred că ar fi bucuros să mai primească o căldare sau două din când în când.

Unii prieteni ai mediului, concetățenii noștri, duc deșeurile prelucrate cu Bokashi, în păduri sau în regiuni cu soluri degradate. Compostul îmbunătățește starea solulului în mod natural, intensifică creşterea plantelor, facilitează drenajul apei, inhibă germinaţia buruienilor, previne eroziunea solului cu până la 20%.

Noi vom duce deșeurile la grădina mamei mele, care e foarte entuziasmată de noile practici din casa mea. Abia acum aflu că și ea compostează, dar fără tărâțe. Bokashi însă grăbește fermentarea, deșeurile se transformă în compost mult mai repede, dar aici trebuie menționată o regulă”, a povestit Anna.

Iar pentru a citi articolul Annei Smolnițchi despre cum deșeurile alimentare se pot transfroma în hrană pentru pâmânt accesează aici.