Sanda este un copil nevăzător încă de la naștere, iar lumea înconjurătoare este o adevărată provocare pe care această copilă a învățat să o perceapă în felul său. Este elevă în clasa a II-a la Liceul teoretic cu profil tehnologic pentru copii cu vedere slabă din Chișinău.

Instituția are 80 de elevi, este dotată cu materiale didactice adaptate și are pedagogi specializați pentru a instrui acest grup de copii.

Pe lângă liceul la care merge Sanda, în Moldova mai există încă trei instituții de învățământ din această categorie: o școală-internat la Bălți, o grădiniță pentru copii cu vedere slabă în Chișinău și o școală profesională, menționează AGORA.md. În același timp, în ultimii ani, autoritățile încearcă să integreze copii cu deficiențe de vedere în școlile obișnuite.

Reprezentanții Asociației Nevăzătorilor din Republica Moldova spun că persoanele cu deficiențe de vedere încă se confruntă cu un șir de probleme. Pentru ca ele să poată duce un mod de viață independent, este nevoie ca mediul înconjurător să fie adaptat.

Străzile ar trebui să fie dotate cu trotuare tactile și semafoare sonore, în transportul public stațiile să fie anunțate din timp.

Îndeosebi, este necesar ca aceste persoane să se poată integra fără impedimente în societate și să-și găsească un loc de muncă.

În anul 2008, Republica Moldova a semnat Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, obligându-se să integreze persoanele cu dizabilități în societate. Astfel, potrivit Legii cu privire la incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, care a fost aprobată ulterior, în fiecare companie cu peste 20 de angajați, 5% din personal trebuie să fie persoane cu dizabilități. În realitate, foarte puține organizații angajează astfel de persoane și nici nu sunt penalizate dacă nu o fac. De cele mai multe ori, își găsesc de lucru cei cu forme ușoare de deficiențe.

„Persoanele cu deficiențe de vedere nu pot să facă un spectru larg de operații mecanice și nu pot fi la același nivel de competitivitate cu ceilalți. Din acest motiv, pentru formele severe de dizabilitate este mai dificilă angajarea, întrucât presupune adaptarea locului de muncă la necesitățile angajatului”, afirmă vicepreședintele Asociației Nevăzătorilor, Ștefan Oprea.

Asociația Nevăzătorilor are cinci întreprinderi pentru persoane cu dizabilități: în Chișinău, Bălți, Orhei și Basarabeasca. Aici se produc capace de conservat, clește pentru rufe, hârtie igienică, mobilă. Condiția pusă de stat este ca minimum de 50% din persoanele angajate să fie nevăzătoare. Robotizarea și eficientizarea proceselor de producție au făcut ca, astăzi, în aceste întreprinderi să fie angajate 120 de persoane, comparativ cu 3.000 de angajați câți activau în perioada sovietică. Potrivit responsabililor de la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, aceste întreprinderi sunt susținute financiar pentru compensarea parțială a contribuție de asigurări sociale obligatorii, procurarea de utilaj și crearea locurilor de muncă. În acest an au fost alocați peste 2,8 milioane de lei în această direcție.

Potrivit șefului direcției politici de protecție a drepturilor persoanelor cu dizabilități, Vasile Cușca, începând cu anul 2011 (după ratificarea Convenției ONU) s-au întreprins mai multe acțiuni care ar ameliora situația persoanelor cu dizabilități.

În 2018, alocațiile sociale au fost majorate cu 20%, a fost dezvoltat și implementat serviciul de asistență personală, asistentul personal fiind un membru al familiei care îngrijește persoana cu dizabilitate, are un carnet de muncă și este salarizat. În prezent, în Republica Moldova sunt circa 3.500 de asistenți personali. Cifra a crescut, comparativ cu anul precedent, cu 600 de unități de personal.

Un alt serviciu dezvoltat îl constituie echipele mobile din localități care au în vizor până la 25 de beneficiari în fiecare lună.

În echipă este inclus un asistent social, uneori un kinetoterapeut, logoped, asistent medical. Aceștia merg la domiciliu ca să ajute persoanele cu dizabilități.

Totodată, există și servicii de plasament social pentru adulți cu dizabilități. Acest serviciu permite ca persoanele care nu au rude să fie incluși într-o familie.

Serviciul „Respiro” funcționează în mai multe localități și le oferă persoanelor cu dizabilități posibilitatea de a fi plasate pentru o lună într-un centru sau azil. Acest lucru permite familiei sau membrului familiei care îngrijește de persoana cu dizabilitate să își soluționeze propriile probleme în această perioadă.

Responsabilii în domeniu își propun pentru anul 2019 să elaboreze un regulament care ar reglementa activitatea unor centre de zi, mixte, pentru mai multe categorii de persoane cu dizabilități. Un astfel de centru destinat persoanelor cu deficiențe de vedere există în capitală. Centrul este în subordinea Asociației Nevăzătorilor, are o tipografie în Chișinău în sistemul de scris Braille, studio de înregistrări sonore pentru cărți audio, bibliotecă, și oferă instruire de orientarea cu bastonul în spațiu.

În prezent, în Republica Moldova sunt circa 4.250 de persoane nevăzătoare care beneficiază de alocații sociale pentru grad sever de dizabilitate de vedere.

*Autor: Irina Soltan, studentă SSAJ

Sursa: AGORA