Orice copil face crize de plâns și are momente când ai impresia că nu îl mai poți nicidecum controla. Specialistul în parentaj, Adriana Boroș vine cu o nouă pastilă video din rubrica „ABC-ul părinților, în care ne va explica despre cauzele crizelor de plâns dar și cum ar trebui să reacționeze un părinte pentru ameliorarea rapidă, dar și de lungă durată a acestor crize.

Ce sunt „Crizele de plâns”, ne explică Adriana Boroș, specialist în parentaj:

„Există în societate mai multe stereotipuri: printre care și acela că noi de mici nu am fost lăsați să plângem, ni s-a spus că nu suntem frumoși când plângem. Crizele de plâns sunt absolut normale pentru copil, ele ne post spune foarte multe despre starea emoțională a acestuia. De fapt ele sunt emoții necontrolate, pe care noi ca părinți trebuie să le luăm ca atare și să încercăm să îi învățăm să le gestioneze.

Vezi și: „ABC-ul părinților”: Principiile de creștere a unui copil. „Adresați-vă părții emotive, nu celei cognitive”

Crize de plâns = TANTRUM, sunt furii sau furtuni emoționale, pe care, dacă le oprim – el oricum va izbucni într-un anume moment. Ele sunt generate de nevoia copilului de a se descărca emoțional, de a se reechilibra.

Cauzele unui Tantrum:
1. Nevoi fiziologice care nu sunt îndeplinite
2. Nu a mâncat sau a mâncat prea mult zahăr
3. Lipsa de conectare cu părintele – aici vă pot recomanda să programați timp special pentru ei, iar în joacă să încercați să ghideți copilul – părintele este doar un urmăritor.
4. Dezvoltarea lor neurologică – În momentul unei furtuni emoționale creierul prefrontal nu comunică cu cel primar, deci rămâne doar emoția. Validați ceea ce simte el, fiți-i alături. În felul acesta se conectează instinctul de apărare și el crede că trebuie să se protejeze, de asta plânge sau strigă și nu vă aude. Calmul nostru îl ajută să se reechilibreze
Nu validăm ceea ce copilul face, ci ceea ce el simte. Mesajul de corectare al comportamentului îl vom exprima după trecerea „furtunii”. utilizând expresii care nu conțin NU, nu conțin interdicții
5. Evenimente care au avut loc de-a lungul zilei și pe care nu au reușit să le gestioneze, ele revenind mai târziu din memorie.
6. Oboseala, pe care o putem gestiona deja în funcție de cum e obișnuit copilul”, explică Adriana Boroș.