El este Tudor Bumbac, bunelul care a participat de trei ori la etapele naționale ale concursului „Eurovision”. Deși nu reușit să ajungă în finală cu piesele sale, la cei 76 de ani, Tudor Bumbac a ajuns să-și trăiască visul vieții: cel de a cânta și de a compune muzică și versuri, profesând încă nobila meserie de doctor.

Muzica este cea care-l face să uite de toate și, în pofida vocilor rele, care îi spun că ar trebui să renunțe, el se dedică cântecului, după ce mai bine de jumătate de veac a alinat durerile pacienților. Acum predă dermatologia la ULIM și zilnic vine în fața studenților îmbrăcat la costum și cu părul cărunt bine aranjat.

„Eram primul la toate nunțile din sat”

A îndrăgit muzica de mic. În casa părintească din satul Recea, raionul Râșcani a și învățat să cânte la o armonică, pe care tatăl i-o cumpărase fratelui său. Încă din copilărie și apoi în adolescență îi plăcea să asculte muzică.

„Părinții îmi ziceau: măi, ție nu-ți trebuie nici mâncare, nici haine. Tu dacă auzi undeva muzică, le lași pe toate și te duci să asculți. În sat, la Recea, când era vreo nuntă, eu eram primul acolo să privesc fanfara. De multe ori mă gândeam: cum compun ei muzica? În copilărie îmi imaginam că cei care compun muzica au capul mare cât o ciutură și că e plin cu minte. Când am mai crescut, am cântat la armonică la cumătrii și la manifestațiile de la școală ”, mărturisește Tudor Bumbac pesntru 60plus.md.

În amintirile sale se regăsește fiecare moment al vieții: copilăria, adolescența, perioada armatei în TransCarpatia, studenția și desigur toată tinerețea.

Vorbește cu pasiune despre munca sa și despre responsabilitățile pe care le are un medic față de pacientul său. Bărbatul mărturisește că înțelepciunea și empatia l-au ajutat să fie un medic bun pentru pacienții săi.

„Eu cred că sunt un om conștiincios și cinstit, mă străduiam să-mi fac lucrul cinstit, să apăr interesele bolnavilor. Cât am lucrat, am înțeles că o persoană care are o boală de piele, are probleme cu sistemul nervos și de aceea îi ascultam mereu. Ca să fii medic bun trebuie să ai spirit de observație, să fii cinstit, prudent, curajos și să ai înțelepciune. Trebuie să ai dar de la Cel de Sus în meseria asta.

Eu mergeam la toate seminarele, conferințele și la cursuri de perfecționare peste hotare. Pe noptieră aveam o carte de dermatologie și una de muzică, într-un fel îmi erau cărți de căpătâi”, ne mărturisește cu modestie bărbatul.

Fiecare cuvânt pe care ni l-a spus l-a cântărit cu chibzuință și cu înțelepciunea pe care o poartă pe umerii săi.

„Muzica nu trebuie ascunsă, pentru că e păcat”

Cât a lucrat în calitate de medic, Tudor Bumbac nu a uitat de muzică. Deși medicina îi lua cea mai mare parte a timpului, găsea o oră-două pentru a compune, chiar dacă cei de-acasă uneori nu-i înțelegeau pasiunea.

„Soția mi-a zis o dată: Lasă tu muzica asta, ce, e muzică asta la tine? M-am simțit jignit și am decis să mă consult cu un profesor de muzică. I-am arătat versurile, muzica mea și profesorul cela mi-a spus: aveți talent, însă trebuie să munciți mult. Tot el mi-a zis că muzica nu trebuie ascunsă, pentru că e păcat”, povestește bărbatul.

Tudor Bumbac a scris prima piesă prin anii 80, după ce o rudă apropiată s-a stins din viață. A învățat singur notele muzicale și au urmat alte piese. Una dintre melodiile scrise de el este interpretată de Olga Ciolacu. Este vorba despre cântecul „Tango”.

Bărbatul ne-a mărturisit că are și câteva piese despre bolile dermatologice și venerice, cărora el le zice mai în glumă boli de dragoste. Una dintre aceste piese era intitulată „SIDA, ciuma veacului”.

„Mi-aș dori să scot un CD. Eu voi pleca, iar cântecele vor rămâne”

Despre concursul Eurovision a auzit de la radio și s-a gândit să participe. Înainte de asta a fost la un profesor de muzică și l-a întrebat dacă oamenii nu vor râde de muzica lui, iar muzicianul i-a spus să încerce, întrucât versurile și melodia erau bune.

Tudor Bumbac mărturisește că după Eurovision a devenit mai curajos. Deși unii i-au spus și cuvinte care l-au jignit, el le-a mulțumit că l-au ascultat. „O vecină mi-a zis că i-a plăcut cum am cântat. Alta însă spune că poate și ea să cânte așa. Dar eu mă gândesc că mai multă lume poate să cânte, însă nu toți au darul să compună”.

De fiecare dată când vorbește despre muzică, vocea sa devine parcă mai veselă. În palmaresul său, Tudor Bumbac are vreo 50 de piese. Zece dintre ele sunt orchestrate. Și-ar dori să scoată un CD cu cântecele sale: „Eu am să plec, dar vreau să rămână melodiile mele”, spune cu smerenie bărbatul.

Scrie muzică când toți ceilalți pleacă de acasă. Mărturisește că nu și-ar imagina viața fără muzică.

Continuarea o găsiți pe 60plus.md