N-au trecut decât o lună și două săptămâni de la încheierea celei de a treia ediții a Festivalului internațional de teatru FESTIS-2018, organizat de Teatrul Național „Satiricus I.L. Caragiale” în cinstea Anului Centenar, și iată, redutabila trupă chișinăuiană ne încântă cu o nouă surpriză aniversară. De data asta, cu o premieră inedită: „100 de minute de libertate”, în direcția de scenă a regizorului român Bogdan Sărătean. 

Este primul proiect sui-generis de colaborare teatrală între România și Republica Moldova – o coproducție a Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu și Teatrului Național „Satiricus I.L. Caragiale” din Chișinău. Un proiect dedicat, de asemenea, Marelui Centenar al Unirii, acest fapt fiind consemnat chiar în titlul său: „10×10=100 ani”.

Așadar, FESTIS-2018, Festivalul International de teatru „Satiricus ”10×10=100 ani”, și FITS-2018, Festivalul International de Teatru Sibiu, și-au prezentat, pe 25 noiembrie, rodul colaborării lor artistice. Un proiect temerar, o realizare întru totul remarcabilă! Spectacolul a fost montat în această ultimă lună, pe un text improvizat chiar de actori și, bineînțeles, cu concursul regizorului, care a știut să canalizeze amintirile, gândurile și trăirile actorilor, să le coaguleze, să contureze imagini vii și profund emotive.

Fiecare din cei unsprezece actori – Ali Deac, Alexandru Crîlov, Nadea Crîlov, Alexandra Grecu, Irina Rusu, Artiom Oleacu, Olga Anghelici, Andrada Oltean, Andrei Suveică, Constantin Ghilețchi, Gheorghe Gușan – distribuiți în spectacol ne-au adus în scenă crâmpeie din viața lor deloc simplă sau ușoară, plină de bucuriile și necazurile copilăriei și tinereții. O generație a Moldovei așa-zis independente, care a cunoscut fascinația libertății de la primii pași făcuți pe pământul mult pătimitei noastre Patrii. Povestea vieții fiecăruia dintre actori – fie că s-a născut în România, fie că pe pământul ocupat al Moldovei dintre Prut și Nistru – istorisită cu mult har, cuprinzând atât momente triste, dureroase, cât și întâmplări mai hazlii, picante, cum e și firesc să fie la o vârstă a neastâmpărului, a trezit adânci emoții spectatorilor din sală.

Așa cum ne-au obișnuit deja și regizorii de la Chișinău, directorul de scenă sibian Bogdan Sărătean a sintetizat cu mult efect arta scenică cu publicistica cinematografică, cu materialul istoric documentar, la realizarea spectacolului aducându-și o contribuție deosebită cunoscutul istoric Octavian Țîcu. Povestirile, documentele istorice, datele statistice referitoare la cele trei valuri de deportări (1940-1941, 1944-1945, 1949) și, mai ales, la foametea din anii 1946-1947 sunt de un tragism copleșitor. În altă ordine de idei, Declarația de Unire, votată la Chișinău de Sfatul Țării la 27 martie 1918, precum și Declarația de Unire din 1 decembrie 1918, adoptată la Alba Iulia, au impresionat publicul prin autenticitatea documentară și solemnitatea momentelor istorice evocate.

În acest An Centenar, două Teatre Naționale de pe cele două maluri de Prut, două redutabile trupe au făcut Unirea prin artă, dar și Unirea de suflet și conștiință națională. Proiectul a fost finalizat, colaborarea continuă!

Distribuie articolul: