Mamele din ziua de astăzi se confruntă cu mult mai multe întrebări și dileme decât se confruntau mamele și bunicile lor. Evoluția medicinei, a tehnologiilor, dar și apariția fast-food-urilor și a alimentelor modificate genetic, le fac pe mamele moderne să le fie ceva mai greu să decidă ce e bine și ce nu este, pentru copiii lor. Dacă maternitatea ar fi un examen, te-ai consola cu gândul că, mai devreme sau mai târziu, cineva va veni să-ți dea răspunsurile corecte. În realitate însă, mamele trebuie să găsească singure răspunsul la o varietate de întrebări. Cum ar fi, potrivit forbes.ro:

1. Să se alimenteze clasic în timpul sarcinii (proteină animală și vegetală) sau să fie vegetariene, ovo-lacto-vegetariane ori raw-vegane. Fiecare tabără își atribuie, mai mult sau mai puțin voalat, meritul unui copil 100% sănătos, acuzând de cele mai multe ori celelalte tabere de o inconștiență crasă care se va răsfrânge asupra copilului pe termen lung.

2. Să nască natural cu anestezie epidurală, natural fără epidurală, prin cezariană, prin hipnoză, în apă sau încă vreo cinci variante, fiecare cu adepții și susținătorii ei fervenți.

3. Să-și facă copilul vegetarian sau să-i dea carne, ouă și brânză. Vegetarienii susțin că toți copilașii care consumă carne vor fi mai susceptibili la boli pe motiv de hormoni și alte chimicale nelipsite din toate tipurile de carne, iar ,,carnivorii” îi acuză pe vegetarieni că își supun copiii unei lipse crase de substanțe vitale și vitamine.

4. Să-și facă toate ecografiile recomandate în sarcină sau să le refuze din cauza potențialului de iradiere și a riscurilor conexe. Pentru fiecare variantă există suficiente studii contradictorii cât dea insomnii ambelor tabere multă vreme de-acum încolo.

5. Să-și vaccineze copilul ca la carte (16 vaccine pe an, mai exact), sau – după cum am constatat tot mai des – să refuze citând diverse studii științifice făcute în străinătate. Partea proastă este că studiile făcute de ambele părți se bat cap în cap cu grație.

6. Să-și dea copilul la o grădiniță de stat sau la una privată, fiecare cu dilemele de rigoare. După ce au ales care să fie, urmează o altă decizie: o grădiniță clasică sau una ,,experimentală” tip Waldorf ori Montessori, care promite un copil mai creativ și liber în gândire (dar face mai dificilă reintegrarea ulterioară într-un sistem clasic)?

7. Să dea copilului apă plată, apă de la robinet filtrată prin osmoză inversă cu filtru de demineralizare sau fără filtru, apă ionizată sau apă filtrată cu filtru de carbon. Evident, fiecare dintre ele este optimă pentru prunc și are în spate multiple studii științifice.

8. Să dea copilului legume de țară, legume bio, legume crescute de mâna proprie, în curte sau pe balcon, ori mâncăruri gătite pe bază de legume congelate (care, zice-se, își păstrează mai bine proprietățile)? Cele de la țară nu au certificată cantitatea de pesticide folosită (dacă e folosită), cele bio nu știi cât de bio sunt, cele crescute de tine implică timpul de a face toate astea (în condițiile în care 80% dintre mame au și un job), iar cele importate ar putea fi modificate genetic (dar nu prea ai cum să știi dacă sunt sau nu…).

9. Să-i dea copilului medicamente homeopate și să trateze infecțiile din primii ani de viață cu cataplasme și împachetări sau să folosească antibiotice, de teama riscurilor pe care le-ar implica o temperatură mare sau un virus mai puternic asupra organismului fragil al unui bebeluș? Antibioticele slăbesc organismul, pe de altă parte, nu orice mamă ținându-și în brațe copilul abia-născut, care are temperatura 39 și 5, ar avea tăria interioară de a-l trata cu polen și cataplasme de varză.

10. Să-i ia copilului iPad, calculator, telefon și alte obiecte cu care colegii lui de grădiniță sau de școală sunt familiarizați din fragedă pruncie sau să-l țină departe de ele, cultivându-i plăcerea jocului în aer liber? Dacă nu-l înveți cu tehnologia, îi va fi mai greu mai târziu. Dacă-l înveți prea mult, ajunge să-i acapareze viața.

Sursa: Forbes.ro (citiți articolul integral pe forbes.ro)